O doprìn i cookies - nus judin a dati une esperience di zûc plui biele.
Doprant il nestri sît tu acetis che o memorizedin cookies sul to aparât.

Jutori »   Manuâl »   Introduzion 

Introduzion

Chest al è il manuâl par Hattrick. Par une introduzion svelte al zûc, va ae vuide par principiants.

Hattrick al è un zûc dulà che tu âs di vuidâ une scuadre virtuâl di balon bande la glorie, in competizion cun altris zuiadôrs di dut il mont.

Hattrick al è un zûc sempliç, al è facil capî lis basis. Tu puedis zuiâ a Hattrick ancje cun tacâti al sît dome une o dôs voltis a setemane (ma nô o sperin di viodîti plui di spes). La sfide no je bati il zûc, la sfide e je la competizion cun altris zuiadôrs reâi. Vie pe competizion, un grum di partecipants a deventin amîs, fasint deventâ Hattrick un zûc sociâl.

I tiei compits

Tu âs lis funzions tant di president che di dirigjent. Tu podarâs comprâ o vendi zuiadôrs, investî i bêçs de scuadre par ingrandî il stadi o pe scuadre zovanîl. Tu varâs di sielzi i zuiadôrs plui in forme di meti in cjamp, sielzi lis tatichis pe partidis, decidi cemût alenâ i zuiadôrs e tantis, tantis altris robis. par rivâ al sucès une buine idee e je che di formâ une buine strategjie e plans e lunc termin. Il sucès e la glorie no son par ducj.

La tô scuadre

Cuant che tu cjapis in caric la tô scuadre tu jentri in zûc intune des dôs divisions plui bassis de seris di Hattrick. par scomençâ la tô scjalade tu âs a diposizion une scuadre di zuiadôrs (cualchidun cun talent, cualchidun altri no...), un stadi e cualchi franc par judâti. Cumò al è il moment par mostrâ la tô magjie.

No stâ vê pôre di vê ripensaments rivuart il non de tô scuadre. Tu puedis simpri cambiâ il non de scuadre jenfri une stagjon e chê altre, ma ti costarà 10 000 US$ dal moment che tu varâs di cambiâ maiutis e dut il tramai. Tu pierdarâs ancje il 3% dai tifôs che no ti perdonaran di cambiâ il non de lôr passion.

Regjon e timp

La tô scuadre e fâs part di une regjon, a cui probabilmentri tu sês leât. Tu puedis viodi trope int che je te to stesse aree. Une altre funzion impuartante e je che ogni regjon e à un so timp atmosferic. No je une regjon miôr di une altre, dutis lis regjons a son buinis al stes mût, duncje no tu âs di preocupâti di cuale che tu sielzis.

Il timp al influence un pâr di robis, la plui impuartante e je la afluence al stadi (mancul int e larà al stadi se al plôf). Te pagjine de Regjon tu puedis viodi il timp di vuê e lis previsions par doman. Se vuê al è soreli, al è plui facil (a confront cun chei altris tips) che al sedi soreli ancje doman, duncje il timp nol è dal dut a câs.

Se tu âs voie, tu puedis cambiâ regjon jenfri lis stagjons. Ti costarâ 10.000 € e tu pierdarâs il 3% dai tifôs.

Il nestri miôr sugjeriment

Il nestri miôr sugjeriment al è di lei chest manuâl. No tu scugnis leilu dut di un colp, ti baste lei i prins cjapitui par vê cualchi idee su cemût zuiâ. Un altri sugjeriment al è chel di fâ domandis sui nestris forums. Al è un forum dedicât dome a lis domandis sul zûc.

O insistìn dome suntune robe: par dâ a ti e a ducj cuancj la miôr esperience su Hattrick a son da semplicis regulis di condote di seguî, che tu puedis cjatâ tes Regulis de cjase.

Zuiadôrs: Abilitâts

Ogni zuiadôr al à 8 abilitâts principâls, biel che son altris fatôrs che influencin la lôr prestazion in diviersis situazions. Din un cuc a chestis abilitâts:
Resistence: A decît trope de sô abilitât tal zuiâ che un zuiadôr al piert vie pe partide pe strache.
Regjie: L'abilitât di controlâ la bale e creâ ocasions par segnâ.
Atac: Il fin dal zûc al è meti la bale in rêt.
Cross: L'abilitât di creâ ocasions par segnâ lant sù e jù pe fasse.
Paradis: La bale no à di jentrâ te tô rêt.
Passaç: I zuiadôrs che a san cemût fâ il passaç decisîf a son un grant aiût pal atac de scuadre.
Difese: La abilitât tal fermâ i atacs dai aversaris.
Tîrs plaçâts: Il risultât de punizions e dai rigôrs al dipent di trop brâf che al è il to tiradôr di tîrs plaçâts.

Trop bulo isal il to zuiadôr?

Te vite reâl tu disis che un zuiadôr di balon al è "une ale avonde brave" o "un difensôr propite bulo" cuant che tu lu viodis zuiâ. In Hattrick o descrivin i zuiadôrs tal stès mût. O doprin denominazions (e no dome pai zuiadôrs), e lis abilitâts dai zuiadôrs a van da inesistent a divin. Tu puedis viodi dute la scjale di denominazions te nestre apendîs.

Zuiadôrs diferents e àn bisugne di abilitâts diferentis

I zuiadôrs no àn bisugne di jessi brâfs ta dutis lis abilitâts, ma la resistence e je impuartante par ducj.  A voltis al va avonde ben se un zuiadôr al è brâf dome intune abilitât (a part la resistence), ma tu varàs il massim da un zuiadôr se al à plui di une abilitât buine.  La abilitât (a part resistence) che influence la prestazion di un zuiadôr e dipint de posizion dulà che al zuie:

Portîrs:

Al è inutil dîsi che paradis e je impuartante pai portîrs, e dome pai portîrs. Par lôr al va ben ancje jessi brâfs in difese, invezit tîrs plaçâts ju jude a difindisi di punizions e rigôrs.

Difensôrs centrâi:

I difensôrs e àn di vê un grum di difese. Regjie e jude, e le abilitât tai passaç e fâs la diference cuant che si zuie in cuintripît.

Tiercins:

La difese e je la plui impuartante, ma pai tiercins ancje cross al jude une vore. A judin ancje un pôc cun la regjie, e i passaçs e judin cuant che si zuie cuintripît.

Centricjampiscj:

Vê zuiadôrs cun une buine regjie tal mieç dal cjamp al è fondamentâl pe scuadris di sucès. I centricjampiscj a usin une vore ancje lis lôr abilitâts tai passaçs e in difese, e une buine part de abilitât di segnâ.

Alis:

Al è impuartant che fasedin biei cross, ma ancje la regjie e je impuartante. Par di plui lôr a usin ancje lis abilitâts tai passaçs e in difese

Tacants:

La robe plui impuartante par segnâ rêts e je l’atac. Ancje passaçs, cross e regjie e fasin il lôr lavôr.

Cambiaments tes abilitâts

Lis abilitâts a cambiin planc planc tal timp. Dutis lis abilitâts e puedin miorâ cun l’alenament, ma vie vie che I zuiadôrs a invecjin a pierdaran un pôc de lôr abilitâts. I cambiaments tes abilitâts a son descrits tal cjapitul dal alenament.

Zuiadôrs: Altris atribûts

Etât

Tu puedis viodi l'etât esate te pagjine dal zuiadôr. Un an di Hattrick al dure 112 dîs, che al vûl dîsi che ducj i zuiadôrs a varan une cierte etât e 0-111 dîs.

Personalitât

Ducj i zuiadôrs a 'nd an une personalitât. A puedin jessi simpatics, storpeôs, leaders o solitariis, sticeboris o calms. Al moment la personalitât no influence plui di tant il zûc, ma par esempli e je une buine idee sielzi come capitani un zuiadôr cun buinis abilitâts in carisme. Plui informazions su la personalitât tu puedis cjatâlis tal cjapitul de psicologjie.

Mistîr

I zuiadôrs che àn zuiât tantis e impuartantis partidis e àn plui mistîr, e chest mistîr ju judarâ te partidis futuris in tantis manieris. Sedi un zuiadôr cun mistîr al pues influençâ events speciai par segnâ o concedi goi, judâ la scuadre te organizazion e altris robutis. O tignin trace dal mistîr come un valôr separât, che nol centre cun lis abilitâts dai zuiadôrs. Dutis lis partidis zuiadis, e ducj i tips di partide zuiade e à un efiet diferent su la velocitât di ingrum dal mistîr, In totâl un zuiadôr al à bisugne di 100 ponts mistîr par rivâ al nivel sucesîf di mistîr. I ponts vuadagnâts par ogni tip di partide a son mostrâts te tabele chi sot.

Tip di partide Ponts Esperience
Partide di campionât 3.5
Partide di cualificazion 7
Partide di Cope principâl 7
Partide di Cope secondarie 1.75
Partide di alenament 0.35
Amichevule internazionâl 0.7
Partide di HT Masters 17.5
Partide di Leghe Zovanîl 3.5
Amicevule di Zovanîl 0.35
(Vecje) Partide di Cope dal Mont 35
(Vecje) Partide des finâls de Cope dal Mont 70
(Vecje) Amichevule di Scuadris Nazionâls 7
Partide di Cope dal Mont 28
Cope dal Mont (Semifinâls e Finâls) 56
Cope dal Mont (Jolly) 14
Campionâts Continentâi 14
Campionâts Continentâi (Cuarts, Semifinâls e Finâls) 21
Cope de Nazions 7
Cope des Nazions (Eliminazion) 14
Amichevule di Nazionâl 3.5

Fedeltât

I zuiadôrs cuntune fedeltât alte ae scuadre e zuiaran miôr sul cjamp. La fedeltât e miore cul timp passât te scuadre.

A son doi tips di fedeltât:

Bonus fedeltât zuiadôr

Par ogni zornade consecutive che un zuiadôr al reste te tô scuadre, al deventarà plui leât e fedêl ae scuadre. Plui leâl e fedêl al deventarà, miôr al zuiarà.

La fedeltât e cres velocementri al inizi, e simpri plui lentamentri cul passâ dal timp. Il massim de fedeltât si varà daspò trê stagjons, ma il pont di metât si varà daspò 12 setemanis.

Bonus massim: +1 nivel a dutis lis abilitâts (cence resistence).

Esempli: Toni Zoff al è bon in regjie e passabil in difese, e al à il massim (divin) in fedeltât. Al zuiarà come se al fôs ecelent in regjie e bon in difese (e si viodarà ancje te valutazion in stelis).

Cuant che un zuiadôr al rive a divin in fedeltât al varà il bonus plen. I zuiadôrs de zovanîls e scomencin cun fedeltât a divin.

Ten di ments che un zuiadôr al piert la fedeltât ae scuadre se al passe a une altre scuadre. Se tu tornis a comprâlu plui indevant, tu âs di tornâ a costruî la sô fedeltât di gnûf.

Bonus pe scuadre di origjine

I zuiadôrs che zuin pe lôr scuadre di origjine, come i zuiadôrs de zovanîls, e lu àn fat par dute la cariere e daran simpri alc di plui sul cjamp, parcè che e àn un puest speciâl pe scuadre tal lôr cûr.

Bonus: +0.5 nivel su dutis lis abilitâts (resistence escludude).

I zuiadôrs che e àn zuiât pe lôr scuadre di origjine par dute la cariere a saran indicâts cuntune icone a forme di cûr te pagjine dai zuiadôrs. Ten di ments che i zuiadôrs de zovanîls vendûts e tornâts a comprâ no varan chest bonus.

Vuadagnâ ducj i doi i bonus

Al è pussibil par un zuiadôr ve ducj i doi i bonus. Cuant che tu promovis un zuiadôr de zovanîls (nol impuarte cuâl sisteme che tu dopris) in prime scuadre, al varà un bonus di 1.5 nivei su dutis lis abilitâts (cence resistence) fin cuant che no tu lu vendis.

Indiç totât des abilitâts (TSI)

Il TSI e je une misure de abilitât di un zuiadôr. Il TSI al aumente cun l'alenament e al aumente (e diminuìs) ancje cun la forme.

Forme

Miôr e je la forme di un zuiadôr, miôr al zuiarà. No si fevele dome di forme fisiche, nol centre nuie cun la cualitât dal alenament. La forme in Hattrick a riflet une cumbinazion di aspiets che a rindin pussibil, o a impedissin, a un zuiadôr di rivâ al sô plen potenziâl - come par esempli la situazion de sô vite privade in chel moment.

Te pagjine dal zuiadôr tu puedis viodi la sô "forme curinte". E je chê che conte pe partide. Un zuiadôr "ecelent", "trement" in forme normalmentri al zuiarà piês di un zuiadôr "passabil" e "bon" di forme, par esempli. La forme corinte e je influençade negativementri dal totâl di alenament in resistence de scuadre; plui tu alenis in resistence (in percentuâl) plui efiets negatîfs tu varâs.

In plui, a je une forme platade "forme di sfont" che ven usade par calcolâ dulà che larâ a finî la forme dal zuiadôr. Ogni setemane, vie pal alenament, la forme corinte di ogni zuiadôr a cambiarà, e si movarà viers la forme di sfont platade. La forme corinte no cambiarà subite inte forme di sfont. A puedin là setemanis par tocjâle, ma plui la forme corinte e je lontane di che platade, plui grancj a saran i cambiaments.

Daspò che la forme corinte a cambie vie pal alenament, a je la pussibilitât par ogni zuiadôr che la forme di sfont a vignidi cambiade. Ogni zuiadôr al à la stesse pussibilitât di vê la forme di sfont cambiade, e no tu puedis fâ nuie par cambiâ cheste pussibilitât. Par altri, cuant che il destin al decît di cambiâ la forme di un zuiadôr, a son diviers fatôrs che a influencin la gnove forme:

  • Se il zuiadôr al à zuiât vie pe setemane. Chest al è une vore impuartant!
  • Intensitât di alenament – plui durementri tu alenis, miôr a sarà la forme in gjenerâl
  • L'alenadôr - plui brâf al è, miôr a sarà la forme in gjenerâl
  • Alenadôr de Forme - Un alenadôr de Forme al è specializât in miorâ la Forme.
  • Asistents alenadôrs – plui a 'nd è miôr al è

Specialitât

Su par ju metât dai zuiadôrs e à une carateristiche clamade "specialitât", che e à un impat su lis partidis. E son 5 specialitats disponibilis pai zuiadôrs: "tecnic", "Svelt", "Cjavade", "Potent" e "Imprevedibil". Ogni specilitât a 'nd à un flanc bon e un trist, spiegâts tal cjapitul dai Events speciâi. Lis specialitâts a puedin jessi utilis ta cualchi tatiche di zûc, come che al è spiegât tal cjapitul de tatichis.

A esistin ancje dôs specialitâts raris: resistent e sostegn. I zuiadôrs cun la specialitât resistent a vuarissin un pôc plui ae svelte dai infortunis rispiet a chei altris zuiadôrs e a podaressin recuperâ di un infortuni lizêr vie pe partide. I zuiadôrs di Sostegn e cirin di judâ i zuiadôrs dongje tal schierament. Se rivin a fâlu, chei altris zuiadôrs e miorin la prestazion, ma se no rivin a fâlu a podaressin ancje causâ un câl di organizazion par dute la scuadre.

Infortunis

A voltis i zuiadôrs si infortunin. Cuant che al sucêt, al mancul che nol sedi un infortuni lizêr, i zuiadôrs a van in tratament par un pâr di partidis. Il pericul di infortunis al aumente cun l'aumentâ de intensitât dal alenament, o cul numar di Assistents Alenadôrs tal staff.

I zuiadôrs plui vecjos a varan bisugne di plui timp par vuarî, e il miedi al pues judâju a vuarî plui ae svelte. Il miedi ju judin ancje a prevignî i infortunis. I zuiadôrs dongje ae cuarantine a son cuasi impussibii di vuarî dal dut. Visiti ancje che i timp a son stimâts in setemanis, se il to miôr zuiadôr al à une setemane di infortuni, i coventarà fin a une setemane par recuperâlu.

Cartelins zai e ros

I zuiadôrs a puedin jessi amonîts o espuls vie pe partidis, specialmentri chei plui agresîfs (ancje chei pôc onescj e cun pocje esperience). 2 amonizions intune partide e il zuiadôr al ven espuls. Un zuiadôr espuls al salte la prossime partide di campionât o di cope. Un zuiadôr al saltarà une partide dopo 3 amonizions in partidis uficiâls intune stagjon. Amonizions in campionât, cope o partidis di cualificazion a contin tal stes mût. Se un zuiadôr al è za stât amonît dôs voltis in campionât e al cjape une amonizion in cope, al à di saltâ la prossime partide uficiâl, sie che sedi di cope che di campionât o di cualificazion.

Tu puedis controlâ la tô liste dai zuiadôrs par viodi tropis amonizions che àn cjapât prime di une partide. Un zuiadôr cun 3 amonizions o une espulsion al varà un cartelin ros dongje il non. I cartelins di un zuiadôr scualificât a vegnin scancelâts dopo che une partide uficiâl a ven zuiade. Ducj i cartelins dai zuiadôrs a vegnin scancelâts a fin stagjon. I cartelins no vegnin modificâts daspò un trasferiment. Un zuiadôr nol pues vignî scualificât intune partide amichevule.

Formazion: Lis basis

Come dirigjent de scuadre tu decidis cemût che la scuadre e à di zuiâ e la formazion di doprâ. prime di ogni partide tu âs di cjapâ lis tôs decisions - i ordins pe partide - doprant la schede che si cjate te liste de partidis. i ordins a àn di sedi dâts almancul 20 minûts prime che la partide e scomencedi, ma visiti che l'orloi dal arbitri al podarès segnâ une ore diferente dal to, duncje cîr di evitâ di fâ la formazion al ultin minût. Tu puedis ancje sielzi une "formazion standard" (tal racomandin come precauzion). Chest al vûl dîsi che Hattrick al cjaparâ cheste formazion pe partidis futuris ma tu puedis simpri modificâ i ordins a seconde de circostancis.

Formazion di partence e sostituzions

Par ogni partide tu sielzis i undis di partence, i sostitûts, il tiradôr di tîrs plaçâts e il cjapitani. Tal modul dai ordins tu strissinis i zuiadôrs te posizion che tu vuelis.

Se un dai tiei zuiadôrs si infortune, il sostitût par chê posizion al jentre in zûc. Se par une pozion no tu âs nissun sostitût, o se ancje il sostitût si infortune, al vignarà sielt un altri sostitût in automatic. Se no tu âs un sostitût tu continuis a zuiâ cun 10 zuiadôrs. Se no tu pedis fâ altris sostituzions e il portîr si infortune (o se no tu âs metût nissun in puarte), un zuiadôr di moviment si sposte in chê posizion. Tu puedis ancje programâ sostituzions condizionâls. Viôt il cjapitul de sostituzions par plui informazions.

Partidis vintis a taulin

Visiti che tu âs di scomençâ la partide dal campionât o de cope cun al mancul 9 zuiadôrs par evitâ di pierdi su la cjarte, e par no pierdi completementri l'alenament de specifiche partide.

Se no tu rivis a meti adun almancul 9 zuiadôrs ta une partide no competitive o des zovanîls, alore i fantats dal puest a cjaparan il puest de tô scuadre. A diference des partidis competitivis, chest nol varà un impat negatîf sul alenament dai zuiadôrs che e àn zuiât tal campionât in chê setemane.

Sielzi la formazion

Tu puedis zuiâ cun cualsisei formazion che si pues creâ te interface; la pagjine dai alenaments e à la liste complete des formazions.

Ten di ments che cuant che plui zuiadôrs a ocupin une posizion centrâl (difensôr centrâl, centricjampist o atacant), no contribuissin al 100% aes valutazions de scuadre. Cheste pierdite di contribût e je plui grande se i zuiadôrs a son trê impen di doi. La logjiche daûr chest e je che cuant che plui zuiadôrs a zuin te stesse aree, a fasin afidament un su l'altri e no doprin al massim lis lôr capacitâts.

In curt, un zuiadôr intune posizion centrâl al contribuìs al 100%. Doprâ doi zuiadôrs al vûl disi pierdi un pôc di contribût (par ducj e doi i zuiadôrs), e doprâ trê zuiadôrs al vûl disi che si piert ancjemò plui contribût (di bande di ducj e trê). Cheste pierdite e influìs su dutis lis abilitâts dai zuiadôrs.

La cuantitât de pierdite di contribût e je plui grande pai centricjampiscj che no pai atacants, e plui grande pai atacants che no pai difensôrs. Plui precisementri, la pierdite pai centricjampiscj centrâi e je cirche il dopli di chê dai difensôrs, pai atacants e je su par ju a mieze strade di chescj doi.

Tatichis e ande de scuadre

Tal modul pe formazion tu puedis viodi ancje lis tatichis (se ind è) e la ande de scuadre pe partide in cuestion. I tips di tatiche a son descrits tal cjapitul Partide: Tatichis e la ande de scuadre e je spiegade tal cjapitul de psicologjie.

Marcjadure a om

Cun la marcjadure a om tu dâs istruzions a un to zuiadôr di seguî e neutralizâ un zuiadôr clâf de scuadre aversarie. La marcjadure a om no je cence risi, doprile cun cautele - ma cun zuiadôr just e tal moment just, e pues sedi une maniere eficiente par cambiâ la sorte de partide.

Il principi al è che tu dâs istruzions a un dai tiei zuiadôrs di seguî come une ombre e ostacolâ un zuiadôrs specific de scuadre aversarie. Se il zuiadôr aversari al è in cjamp, chest ordin al partis daspò 5 minûts e il to zuiadôr al judarà tant di mancul dal solit tes valutazions de tô scuadre. Tal specific, il to zuiadôr al judarù il 50% di mancul se l'aversari al è dongje e 65% di mancul se l'aversari al è plui lontan. Il vantaç par te al è che, se la marcadure e je ben fate, ancje il contribût dal zuiadôr aversari al diminuirà. Chest al dipent di trop brao che al è il to zuiadôr a marcjâ. Il truc al è capî in cualis situazions la marcjadure e pues judâ e ta cualis no.

Un zuiadôr che al à vût istruzion di marcjâ a om nol pues vê altris istruzions: chest al vûl dîsi che dâ ordin di marcjâ a om al scancele cualsisedi altri ordin za dât sul là ofensîf, difensîf, viers la fasse e viers il mieç.

Tu puedis dâ dome un ordin di marcjadure a om par partide a un cualsisedi dai tiei difensôrs, tiercins o centricjampiscj centrâi, cuintri un atacant, une ale o un centricjampist centrâl de scuadre aversarie. Se il zuiadôr bersai nol zuie o se al zuie intune posizion no marcjabile, l'ordin al vâ a vueit, ma il tô zuiadôr al varà in ogni câs une penalitât dal 10% dal so contribût. Dut câs, un ordin di marcjadure che nol partìs subite al podarès partî plui indevant te partide, se il bersai al vês di jentrâ in cjamp o cjatasi intune posizion marcjabile.

Tant che l'ordin di marcjadure a om al è in vore, un zuiadôr nol judarà cun lis sôs abilitâts te tatichis di scuadre (come Pressing o cuintripît). Invezit al judarà cun la sôs abilitâts se l'ordin di marcjadure a om nol è atîf, ma dome dopo che la penalitât dal 10% menzonade disore e je cjapade in considerazion.

La abilitât difese e je la plui impuartante pal to marcjadôr a om. E ven confrontate cun la abilitât plui alte dal zuiadôr aversari sielt. Il confront al decît trop aslte che sarà la penalitât pal zuiadôr marcjât. I zuiadôrs Potents a cjapin un bonus alt (10%) ae lôr abilitât in difese pal calcul de marcjadure a om, e zuiadôrs cence specialitât un bonus plui bas (5%). Pai zuiadôrs bersai de marcjadure, la specialitât tecnic e darà une penalitât (-8%) ae abilitât plui alte pal calcul de marcjadure, invezit i zuiadôrs imprevedibii e cjapin un bonus (+8%). La forme, resistence, mistîr, la fedeltât, i zuiadôrs de zovanîls e la salût a son impuartants sie pal marcjadôr che pal zuiadôr bersai. Ten di ments che ducj chescj bonus e malus pe specialitât e vegnin doprâts dome pe marcjadure a om e no àn efiets pe valutazions.

Ogni penalitât pal zuiadôr che al marcje e influîs su lis sôs abilitâts, a part Paradis e Tîrs plaçâts. Lis penalitâts pal zuiadôr bersai de marcjadure a lassin fûr Difese.

Ordins individuâi

Tu puedis dâ ordins individuâi a ducj i zuiadôrs in cjamp. Par esempli tu puedis ordenâ a un centricjampist centrâl di zuiâ "difensîf". Chest al vûl dîsi che al è ancjemò un centricjampist centrâl, ma si concentrarà plui dal normâl te fase difensive, e mancul tal atac. A son cuatri tips di ordins individuâi, viôt cheste (link)tabele(/link) par plui detais su dutis lis posizions. Cun di plui, tu puedis dîsi a un zuiadôr di marcjâ a om il zuiadôr plui brao te scuadre aversarie. Plui informazions te sezion dedicate ae Marcjadure a Om.
Posizion Tatiche Efiet
Tiercin Ofensîf Plui Cross, alc di plui di Regjie, mancul Difese
Difensîf Plui Difese, mancul Cross, alc di mancul di Regjie
Viers il mieç Plui Difese tal mieç, mancul Difese te fassis, mancul Cross, alc di plui di Regjie
Difensôr centrâl Ofensîf Plui Regjie, mancul Difese
Viers lis fassis Plui Difese te fassis, mancul Difese tal mieç, une cierte cuantitât di Cross, alc di mancul di Regjie
Ale Ofensîf Plui Cross, alc di plui in Passaçs, mancul Difese, mancul in Regjie
Difensîf Tante plui Difese, mancul Cross, alc di mancul di Regjie e un pôc di mancul di Passaçs
Viers il mieç Alc di plui di Regjie, mancul Cross, alc di plui di Difese tal mieç, alc di mancul di Difese te fassis, plui Passaçs tal mieç, mancul Passaçs te fassis
Centricjampist Ofensîf Plui Passaçs, mancul Difese, alc di mancul di Regjie, alc di plui di Atac
Difensîf Plui Difese, mancul Passaçs, alc di mancul di Regjie, alc di mancul di Atac
Viers lis fassis Une vore di Cross, alc di mancul di Regjie, alc di plui di Passaçs e Difese te fassis e alc di mancul Passaçs/Difese tal mieç, nuie Atac
Tacant Difensîf Alc di plui di Regjie, plui Passaçs (e ancjemò plui Passaçs ai lâts, se al è un atacant tecnic), alc di mancul di Cross
Viers lis fassis Plui Cross, tant plui Atac e alc di plui di Passaçs te fassis, tant mancul Atac e alc di mancul Passaçs tal mieç, alc di mancul di Atac, Cross e Passaçs di ches altris bandis, alc di mancul di Regjie

Partide: lis basis

Cjatâ la juste formazion e je une de plui grandis sfidis di Hattrick. In chest e tai altris cjapitui de partide o viodarìn cemût che lis abilitâts dai zuiadôrs a influencin la partide. Chest cjapitul ti darà lis basis, le robis plui impuartantis di savê.

Lis basis de simulazion des partidis

In ogni timp di zûc a vegnin creâts un ciert numar di azions di atac, e il centricjamp al decît cuale scuadre a vuadagnarà l'atac. La scuadre cul centricjamp plui fuart (la scuadre cun plui possès di bale) e à plui pussibilitâts di ve un numar di atacs plui alt.  Cuant che une scuadre a vuadagne un atac, al ven decidût il tip di atac. I atacs base a son: atac bande diestre, atac de bande çampe, atac al centri e tîrs plaçâts (punizions e rigôrs). Il setôr di atac de scuadre che atache al cirarà di bati il setôr de difese corispondent de scuadre che difint.

I atacs di base

In ogni partide al salte fûr un ciert numar di atacs di base (come spiegât chi parsore). Cualchidun di chescj atacs al è viert e al pues sedi concuistât di dutis dôs lis scuadris, e cualchidun al è esclusîf par une des dôs scuadris.

Al è il centricjamp a decidi a cui assegnâ un atac viert. I atacs esclusîfs e funzion su par ju te stesse maniere, ma cuntune ecezion: se il to centricjamp al 'vinç' un dai atacs esclusîfs dal to aversari, chest al vegnarà fermât, ma no ti vegnarà assegnât. No tu puedis concuistâ lis ocasions esclusivis dal to aversari (e lui nol pues concuistâ lis tôs)

La maiôr part a vegnin ripuartâts te cronache de partide, ma chei mancul impuartants, che no puartin a ocasions di gol, no vegnin ripuartâts.  Tu podaressis vuadagnâ ancje atacs adizionâi dai "Events speciâi" e dai cuintripîts. Chescj atacs adizionâi a vegnin descrits tai altris cjapitui su la partide.

Vantaç pe scuadre di cjase.

La scuadre di cjase e je judade dai tifôs. Normalmentri tu varàs une percentuâl di possès plui alte in cjase che no fûr.  Cuant che dutis dôs lis scuadris a son de stesse regjon, la partide e ven tratade come se a fos un derby. In chest câs la scuadre di cjase e à instès il vantaç di zuiâ in cjase, ma ancje l'aversari al vuadagne un ciert vantaç che al vâl su par ju la metât di chel de scuadre di cjase. Se la partide a ven zuiade in cjamp neutri, nissune des scuadris a cjape un vantaç, ancje se une des dôs scuadris e jê de stesse regjon dal cjamp neutrâl.

Psicologjie e mentalitât dal alenadôr

Il spirit di scuadre, la fidance e la ande de scuadre a influencin lis prestazions de scuadre. Tu puedis lei di plui su chest argoment tal cjapitul "Psicologjie"
Ancje la mentalitât dal alenadôr (ofensîf, difensîf o neutri) e fâ la sô part. Lei di plui su chest argoment tal cjapitul "L'Alenadôr".

Lis valutazions a son il fatôr di tignî a ments

A la fin di une partide, tu cjatarâs lis valutazions par ogni part de formazion. Chestis valutazions ti fasin viodi cemût che lis varis parts de tô scuadre si son compuartadis vie pe partide. Chestis valutazions a vegnin usadis ancje par calcolâ il risultât finâl de partide.

Lis denominazions de valutazion te partide (la scjale che vâ di inesistent a divin) a son dividudis in cuatri sot-nivei: une vore bas, bas, alt, une vore alt. In chest mût al è plui facil savê trop buine che je la to valutazion jenfri un ciert pâs. Par esempli "Bon une vore alt" al è pôc pies di "ecelent une vore bas", ma une vore miôr di "passabil une vore bas".

Valutazion in stelis

Dopo une partide i tiei zuiadôrs a ricevin une valutazion in stelis de lôr prestazion te partide. Plui stelis a cjapin, miôr e je stade la prestazion.

Ten di ments che la valutazion in stelis a valute dome la prestazion individuâl di un zuiadôr intune particolâr posizion e e je utile par confrontâ diviers zuiadôrs che zuin te stesse posizion. Nol è il mût ideâl par valutâ la fuarce di une scuadre. Par savê la prestazion di dute la scuadre (e confrontale cun altris scuadris), cjale la agjine de valutazions de scuadre.

Ten di ments che i efiets de scuadre (par esempli, la pierdite di contribût par plui di un zuiadôr in posizion centrâl. Viôt il cjapitul su lis basis de formazion) no si viodin te valutazion a stelutis.

Un câs normâl

Par fale semplice il stât dal centricjamp al decît tropis oportunitâts la tô scuadre e crearà vie pe partide. Lis altris parts de scuadre e decidin lis pussibilitâts che i atacs e puartedin al gol

Cheste tabele ti judarà cuant che tu âs di sielzi i 11 di meti in cjamp. Ten a ments che e je dome une aprosimazion.   Cualchi nivel di abilitât prossim al podarès indicâ dome piçulis diferencis di prestazion, par altris invezit la diference e podarès sedi plui grande. Par di plui, i ordins individuâi o lis pierditis di contribût par doi o plui zuiadôrs intune posizion centrâl (cjale il cjapitul precedent) no son cjapâts in considerazion.

Part de scuadre Fatôrs (prime il plui impuartant)
Centricjamp Regjie dai centricjampiscj centrâi
Regjie des alis
Regjie dai difensôrs centrâi
Regje atacants
Regjie dai tiercins
Atac fasse çampe Cross de ale çampe
Cross dal tiercin çamp
Atac dai tacants
Passaçs dal centricjampist centrâl çamp
Passaçs de ale çampe
Cross dai tacants
Passaçs dai tacants
Passaçs dai centricjampiscj centrâi
Difese fasse çampe Difese dal tiercin çamp
paradis dal portîr
Difese dal difensôr centrâl çamp
Difese de ale çampe
Difese difensôr centrâl
Difese dal portîr
Difese dal centricjampist centrâl çamp
Difese centricjampsj centrâl
Atac centrâl Atac dai tacants
Passaçs dai tacants
Passaçs dai centricjampiscj centrâi
Atac dai centricjampiscj centrâi
Passaçs des alis
Difese centrâl Difese dai difensôrs centrâi
paradis dal portîr
Difese dai centricjampiscj centrâi
Difese dai tiercins çamp e diestri
Difese dal portîr
Difese des alis çampe e diestre
Atac fasse diestre Cross de ale diestre
Cross dal tiercin diestri
Atac dai tacants
Passaçs dal centricjampist centrâl diestri
Passaçs de ale diestre
Cross dai tacants
Passaçs dai tacants
Passaçs dai centricjampiscj centrâi
Difese fasse diestre Difese dal tiercin diestri
paradis dal portîr
Difese dal difensôr centrâl diestri
Difese de ale diestre
Difese difensôr centrâl
Difese dal portîr
Difese dal centricjampist centrâl diestri
Difese centricjampsj centrâl

Alenament

Ogni setemane tu âs di sielzi il tip di alenament che i tiei zuiadôrs e varan di seguî te sessions di alenament. I efiets dal alenament setemanâl si viodin simpri il joibe o il vinars, a seconde de Nazion. Il tip di alenament sielt prime dal inzornament al è chel che al vegnarà doprât par chê setemane. I cambiaments te forme corinte e di sfont e vegnin in chest moment.

Etât dai zuiadôrs e nivel des abilitâts

In gjenar i zuiadôrs plui zovins a imparin plui a la svelte dai zuiadôrs plui vecjos, ma trop che un zuiadôr al impare dal alenament al dipent ancje dal nivel de abilitât – plui basse e je, plui a la svelte al impare.  L’alenament te abilitâts verementri bassis al plui de voltis al è plui svelt di chel su lis abilitâts di nivel medi, e l’alenament te abilitâts verementri altis al plui de voltis al è plui lent di chel su lis abilitâts di nivel.

A part le etât e il nivel de abilitât, a son cuatri fatôrs che decidin l’efiet dal alenament: la intensitât dal alenament, il tip di alenament, la cuantitât di alenament de resistence, e il staff dal alenament (alenadôr e assistents)

Intensitât dal alenament

Plui durementri tu alenis, miôr e sarà la forme de scuadre, e i efiets dal alenament e cressin. Tu decidis l'intensitât dal alenament cuntun numar jenfri 0 e 100.  L’efiet negatîf di une alte intensitât al è il risi di infortunis plui alt. Tu âs di decidi cuâl nivel al è miôr par te – domande a altris alenadôrs tai forum.

Une diminuzion significative de intensitât e pues dâ un sburt al spirit di scuadre (dome une volte). Cuant che tu ordenis ai tiei zuiadôrs di alenâsi cun plui intensitât, il spirit di scuadre al colarà jù dopo cheste notizie. Se tu vuelis cambiâ l'intensitât di alenament visiti che il gnûf valôr al à di sedi dât al mancul un zornament prime dal zornament dal alenament.

Tip di alenament

Tu puedis sielzi jenfri 11 tips di alenament. Ognidun al fâs miorâ I zuiadôrs in alc. Ducj I tips di alenament a son mostrâts te tabele chi sot.

Staff di alenament

Se tu âs un bon alenadôr, l’alenament al sarà miôr che no cuntun alenadôr trist. I assistents dal alenadôr e aumentin I efiets dal alenament.

Alenament de resistence

La resistence e va alenade ogni setemane, come percentuâl dal alenament totâl. Il rindiment al calarà a nivei di intensitât alts – al è miôr alenâ un pôc ogni setemane che alenâ tant dome cualchi volte.   I zuiadôrs vecjos a àn bisugne une intensitât di alenament plui alte ogni setemane par mantignî un ciert nivel di resistence, chest al vûl dîsi che ogni alenadôr al à di cjatâ il nivel just di alenament de resistence pe lôr scuadre e lis lôr ambizions.   I zuiadôrs che àn zuiât al mancul 90 minûts pe tô scuadre te setemane e cjapin il 100% dal alenament in resistence. I zuiadôrs che àn zuiât mancul di 90 minûts (par esempli i sostitûts) a ricevin il 75% dal efiet, plui une cuote par ogni minût che àn zuiât. I altris zuiadôrs che no àn zuiât pe tô scuadre vie pe setemane, ma che a son avonde in forme par alenâsi (zuiadôrs macolâts includûts) a cjapin mieç efiet. I zuiadôrs infortunâts no cjapin l'alenament pe resistence.

L’alenament de resistence al pues influençâ la forme totâl de tô scuadre; i efiets tai nivei di forme e son proporzionâi a la percentuâl dal alenament de resistence tal moment dai zornaments setemanâi dal alenament.   Ten di ments che dome la forme corinte, e no chê di sfont, e je influençade dal alenament di resistence.

Principis basilârs

La cuantitât di alenament che un zuiadôr al cjape e dipint di trops minûts che al à zuiât pe to scuadre intune posizion alenabile intune partide uficiâl o amichevule vie pe setemane. Lis partidis zuiadis par altris scuadris a contin dome pal inzornament de forme, e no pai alenaments. Se un zuiadôr nol à zuiât cun la scuadre o se al à zuiât mancul di un minût vie pe setemane, nol cjaparà l'alenament. Un zuiadôr al pues ricevi 90 minûts di alenament intune setemane. Zuiâ plui di 90 minûts intune posizion nol dà plui alenament. Zuiâ di mancul, par esempli 60 minûts, al darà mancul alenament - in chest câs 50 minûts su 90.

Se un zuiadôr al à zuiât in plui posizions vie pe setemane, al moment dal inzornament e vignarà sielte la posizion che i dâ il miôr alenament tai 90 minûts. Zuiadôrs cun ordins individuâi a cjapin l’alenament de lôr posizion normâl.

Lis alis e cjapin dome mieç alenament cuant che si alene regjie. Il stes discors al vâl par i tiercins cuant che si alene alis.

Nol impuarte se un zuiadôr al zuie intune partide amichevule, di cope, o di campionât: i efiets dal alenament a son simpri chei. Ma se no tu âs avonde zuiadôrs in cjamp cuant che e scomence la partide, tu pierdarâs al taulin e tu pierdarâs dome l'alenament di chê partide, no chel di dute la setemane. Di che altre bande, se tu tu presentis une scuadre, ma il to aversari no, tu vinçarâs al taulin e i 11 titolârs a ricevaran l'alenament complet, ma la lôr esperience no cambiarà .

Lis parentesis a vuelin dî un efiet piçul. Lis parentesis doplis a vuelin di un efiet ancjemò plui piçul.

Tip di alenament Miore ...par...
Tîrs plaçâts Tîrs plaçâts Ducj I zuiadôrs che a zuin une partide, 25% di bonus al portîr e al tiradôr di tîrs plaçâts
Difese Difese Difensôrs ((All players playing match))
Atac Atac Tacants ((All players playing match))
Alis Cross Alis – un tic plui a la svelte di altris (Tiercins) ((All players playing match))
Tîrs e Tîrs Plaçâts (Atac) (Ducj I zuiadôrs che zuin une partide)
(Tîrs plaçâts) ((All players playing match))
Passaçs Passaçs Centricjampiscj, alis e tacants ((All players playing match))
Regjie Regjie Centricjampiscj (Alis) ((All players playing match))
Portîr Paradis Portîrs
Passaçs (Difensôrs + Ducj i Centricjampiscj) Passaçs Difensôrs, centricjampiscj e alis ((All players playing match))
Difese (Portîrs, Difensôrs + Ducj i Centricjampiscj) Difese (Portîrs, difensôrs, centricjampiscj e alis) ((All players playing match))
Alis (Alis + Atacants) Cross Tacants e alis ((All players playing match))
Individuâl (Dome pe scuadre zovanîl) Abilitât(s) interessante/is pe posizion zuiade in partide (Ducj I zuiadôrs che zuin une partide)

Esempli

Cheste setemane la scuadre si alene in "Alis". Visiti che la zornade de partide a pues cambiâ. La sabide si zuie il campionât, il martars e je la cope o la amichevule.

  • Tarcisio Burgnich al a zuiât 90 minûts come ale sabide stât ma al a pierdût la partide di martars. Al cjaparà 90 minûts di alenament plen in cross cheste setemane.
  • Fulvio Collovati al a zuiât 90 minûts in atac sabide e 90 minûts come ale martars. Al cjaparà 90 minûts di alenament plen in cross.
  • Pietro Fanna al a zuiât 50 minûts come ale sabide e in 90 minìuts come tiercin martars. Al cjaparà 50 minûts di alenament plen in cross e 40 minûts di alenament in cross cun efiet minôr.
  • Luigi De Agostini sabide al a zuiât 40 minûts come ale e 90 in atac tal martars. Al cjaparâ 40 minûts di alenament plen in cross e 50 minûts di alenament in cross cuntun efiet tant piçul (osmosi).
  • Ezio Vendrame al à zuiât 90 minûts come tiercin sei Sabide che Martars. Al cjaparà 90 minûts di alenament in cross cun efiets minôrs.
  • Dino Zoff nol a zuiât sabide e nancje martars. Nol miorarà lis sôs abilitâts.

Câl des abilitâts

Cuant che un zuiadôr al rive dongje i 30 agns, al piert un pocjis des sôs abilitâts ogni setemane. Trop che al piert al dipint di trop vecjo che al è, e dal nivel de abilitât. Plui alte e je la abilitât, plui e cale. I zuiadôrs plui vecjos e calin ancjemò di plui.

L'alenadôr

L'alenadôr e je une persone impuartante pal alenament e font di ispirazion pai zuiadìors.

Abilitâts dal alenadôr

Bravure: Un brâf alenadôr al cognòs i metodis di alenament, permetint ai zovins zuiadôrs di miorâ plui a le svelte. L'alenament al devente plui o mancul eficaç a seconde de bravure dal alenadôr. Le bravure no pues mai sedi plui alte dal nivel 5 (Ecelent). Par scomençâ, dutis lis gnovis scuadris a otignin un alenadôr di nivel 3 (Passabil).

Carisme: Ancje se l'alenadôr al è brâf a programâ lis ativitâts dal alenament, al pues no sedi un bon mestri e no sedi bon di otegni il massim dai zuiadôrs. Il spirit di scuadre al pues calâ se l'alenadôr nol è un bon mestri.

Tatichis: "ofensîf", "difensîf" o "neutri", e influencin (dome) lis prestazions da scuadre in te partide. Un alenadôr ofensîf al miorarà l'atac a lis spesis de difese. Un alenadôr difensîf al niorarà la difese a lis spesis dal atac. Un alenadôr difensîf al miorarâ la difese un alc di plui di ce che un ofensîf al miore l'atac. Un alenadôr neutri nol è ne difensîf ne ofensîf, al vûl dîsi che nol jude nissune part de scuadre e nol à nissune penalitât.

Pierdite di abilitâts

Dopo che l'alenadôr al è stât te tô scuadre par une stagjon, il so carisme al scomençarà a calâ. Une volte che al deventarà disastrôs in carisme, e scomençarà a calâ la sô bravure tal alenâ.

Cambiâ alenadôr

Se l'alenadôr a no ti plâs, tu puedis simpri cjoli sù un gnûf alenadôr di difûr o fâ deventà alenadôr un dai tiei zuiadôrs. Un zuiadôr al â di sedi stât part de to scuadre par a mancul 16 setemanis prin di sedi promovût a alenadôr. Tu puedis cambiâ alenadôr de pagjine dal Staff, sot il menu "la mê Scuadre".

Ten di ments, ducj i gnûfs alenadôrs di un ciert nivel a son compagns. Se par esempli tu compris un alenadôr di nivel 3 (passabil), al sarà simpri un acetabil "medi" (dût câs un alenadôr di nivel 5, ecelent, al è dome 1/2 pas miôr di un di nivel 4, bon).

Cuant che tu cjapis sù un gnûf alenadôr, il tô vecjo alenadôr al reste in scuadre come zuiadôr, ma nol pues tornâ ad alenâ e no tu puedis vendîlu. Se no tu vuelis tignîlu tu âs di licenziâlu.

Assumi un alenadôr di fûr

Cuant che tu assumis un alenadôr di fûr, prime tu âs di decidi ce tip di tatiche che al doprarà, e dopo decidi trop brao che al à di jessi. Dutis lis combinazions di carisme e abilitâts e an un presit fîs, miôr al è l'alenadôr, plui alt al è il presit.

Carisme
Nivel misar (3) flap (4) insuficient (5) passabil (6) bon (7)
Nivel: 1 - flap (4)
10 000 US$ 10 000 US$ 10 000 US$ 10 000 US$ 10 000 US$
Nivel: 2 - insuficient (5)
10 000 US$ 22 800 US$ 41 200 US$ 65 100 US$ 94 600 US$
Nivel: 3 - passabil (6)
79 600 US$ 182 800 US$ 329 700 US$ 521 000 US$ 757 100 US$
Nivel: 4 - bon (7)
268 700 US$ 617 100 US$ 1 112 900 US$ 1 758 500 US$ 2 555 500 US$
Nivel: 5 - ecelent (8)
4 000 000 US$ 4 388 400 US$ 7 914 600 US$ 12 505 200 US$ 18 172 500 US$

Fâs deventâ alenadôr un to zuiadôr

Cuant che un zuiadôr al devente alenadôr al conserve il so carisme. Il mistîr al determine la bravure, e ancje trop che al costarâ la conversion ad alenadôr. Duncje, se tu âs un zuiadôr cun tante esperience e un bon carisme, fâlu deventâ alenadôr al podarês jessi un otim afâr. Dut câs al esist un limit: par deventâ alenadôr, il zuiadôr al à di jessi stât te scuadre par almancul une stagjon (16 setemanis) e nol pues vê une bravure plui adalt de sô esperience.

Financis

Come paron de scuadre tu sês ancje responsabil de financis de scuadre. Tu pais lis spesis e tu cjapis lis jentradis al inzornament setemanâl. Tu puedis viodi cuant che al è pe to leghe te pagjine Inzornaments locâi. Par esempli, se tu compris un zuiadôr de liste dai trasferiments par 10 000 US$ il zuiadôr al è disponibil daurman, i “gnûfs contrats” a son aumentâts di 10 000 US$.

Jentradis e jessudis

Te pagjine de financis tu puedis viodi il belanç de setemane in cors e il rindicont di che prime. Ve ca il significât des vôs:

Jentradis

Jentradis de partide: Lis jentradis des partidis cjasalinis e des partidis di mieze setemane. Par detais su lis jentradis dal public, cjale il cjapitul10 'Stadi'.

Sponsor: Ogni setemane tu cjapis une some dai sponsor. Dâ un cuc al cjapitul 'Tifôs e sponsor' par altris detais.

Venditis di zuiadôrs: Se tu âs vendût cualchi zuiadôr, il vuadagn al ven fûr chi. Da un cuc al cjapitul 'Trasferiments' par ve plui informazions.

Comissions: Se tu âs ricevût bêçs par sedi il prin o l'ultin proprietari di un zuiadôr, i vuadagns a vegnaran mostrâts chi. Cjale il cjapitul 'Trasferiments' par vê plui informazions.

Provisoris: Lis jentradis fûr vie a vegnin ingrumadis a chi, come la iscrizion di gnûfs tifôs e premis in bêçs.

Jessudis

Stipendis: Ogni setemane tu pais i stipendis dai zuiadôrs. Par ogni zuiadôr tu pais 250 € plui une cierte cifre a seconde de abilitât e de etât. Tu pais 20% in plui pai zuiadôrs che vegnin dal forest.

Manutenzion dal Stadi: Il mantigniment setemanâl dal to stadi, viôt il prossim cjapitul.

Costruzion dal stadi: Coscj di costruzion o di demolizion se tu modifichis il stadi.

Dipendents: Ogni membri dal staff al coste jenfri 1 020 US$ e 33 840 US$ par setemane, in base al nivel dal dipendent (di 1 a 5) e de lungjece dal contrat (di 1 a 16 setemanis).

Rêt di osservadôrs: Il cost setemanâl de tô scuadre zovanîl, o il tô investiment setemanâl te rêt di osservadôrs.

Gnûfs contrats: I coscj in câs di acuist di gnûfs zuiadôrs. Cjale il cjapitul 'Trasferiments' par vê plui informazions.

Provisoris: Lis jessudis fûr vie a vegnin ingrumadis a chi, come il licenziâ membris dal staff e promovi zuiadôrs in prime scuadre.

Interès: Se tu âs debits tu âs di paiâ i interès.

Bêçs pronts di spindi e risierve de societât

La societât e met un limit ai bêçs che un gjestôr al pues doprâ par spesis come stipendi, trasferiments o lavôrs tal stadi. Il rest dai bêçs ju metin te risierve de societât par tignî salde la scuadre. Se al covente, la societât a spostarà cualchi franc de risierve al capitâl curint, ma nome un pôc ae volte.

Il Diretôr Finanziari, che al pues sedi cjapât su tal staff, al pues aumentâ sedi il capitâl sedi lis ratis dai bêçs che a tornin de risierve de societât

Debits e faliment

Nol è nuie che ti tignîdi dal spindi bêçs ancje se il to belanç al è a zero. Tu puedis vê un piçul debit e continuâ a spindi par comprâ zuiadôrs o assumi un alenadôr. Cuant che tu rivis a 200 000 US$ di debit lis opzions par spindi a saran limitadis. Tu âs ancjemò une vierzidure di credit di 500 000 US$ in bancje, ma tu varâs di paiâ interès pesants pe cifre prestade. Se tu superis il debit di 500 000 US$ tu cjaparâs un avîs di bancjerote. Se cul belanç no tu tornis disore il debit di 500 000 US$ in dôs setemanis dal avîs di bancjerote, tu scugnarâs lassâ il sisteme des Seriis di Hattrick! Ocjo che se une scuadre e à avonde zuiadôrs di vendi par tornâ te "zone di sigurece", o se la scuadre e à avonde bêçs te risierve, la scuadre no larà in bancjerote (ma continuarà a pajâ i interes dal so cont corent).

Tifôs e sponsors

Sie i sponsor che i tifôs a controlin une font impuartante di jentradis. Duncje al è conseât vìe un buin rapuart cun ducj i doi e tignî il morâl alt - a la fin al paiarà.

Umôr dai tifôs

I membris dal club dai tifôs a decidin une vore su la economie de tô scuadre. Lis cuotis di iscrizion (30 US$ par an) a vegnin paiadis une volte l'an, ma plui impuartant, il lôr umôr al incît un grum su lis entradis pai biliets dal stadis

La maniere plui semplice par tignî l'umôr alt, e tirâ dongje plui tifôs, e je di patâ (o ancje superâ) lis lôr spetancis. Tu puedis viodi l'umôr curint dai tifôs te pagjine dai tifôs.

Spetancis pe stagjon

Al scomençament di ogni stagjon, i tifôs ti fasaran savê ce che si spietin de tô scuadre. Lis lôr spetancis e dipindin di ce che al è sucedût la ultime stagjon, di ce che si spietavin i tifôs e dal risultât otignût.

Come che le to scuadre e va indenant (o indaûr) tai campionâts, i tiei tifôs si usin a la gnove situazion. Se tu sês a pene stât promovût, i tifôs no si spietaran cuissà ce di te. Ma se tu stâs te stesse division par plui agns, i tifôs a varan la tindince a volê alc di plui.

Spetancis pe partide

Lis spetancis de stagjon a influencin lis spetancis su ogni partide. Te pagjine dai tifôs tu puedis viodi ce che si spietin par ogni partide. In gjenar i tifôs si spietin di plui cuant che tu zuis in cjase.

Se il risultât de partide al je ce che si spietavin, i tifôs a saran contents se tu vincis (e no saran masse rabiôs se tu pierdis, se za si spietavin di pierdi). Se il risultât al sarà miôr di ce che si spietavin a saran ancjemò plui contents. Ma se il risultât al sarà piês di ce che crodevin, il lôr umôr si sbassarà.

A inizi stagjon, lis spetancis si basin su lis sperancis dai tifôs de dôs scuadris che si frontin. Vie pe stagjon la posizion in classifiche e il numar di ponts a deventin plui impuartants. Te partidis di cope i tifôs si basin dome su lis spetancis de stagjon.

La ande de scuadre e trops bêçs tu âs in case a influencin l'umôr dai tifôs

Disi ai tiei zuiadôrs di zuiâ "Partide de stagjon" o "Cjapile cun calme" al influence lis reazions dai tifôs al risultât de partide. Se il risultât al jere chel spietât (o miôr) cjapile cun calme al diminuìs l'efiet e Partide de stagjon lu alce.

Se il risultât al sarâ piês di ce che si spetave, Cjapale cun calme al aumenterâ i efiets negatîfs e partide de stagjon al riduz i efiets negatîfs.

Se tu âs un grum di bêçs in bande, i tiei tifôs a saran plui dificii di contentâ, parcè che a pensaran che no tu vuelis reinvestî i bêçs par potenziâ la tô scuadre. I tifôs de scuadris plui sioris a reagjissin piês a lis sconfitis, e a saran mancul contents in câs di vincite, rispiet ai tifôs di scuadris plui puaris. Plui bêçs tu âs in casse, plui impuartance a varan pai tifôs.

Sponsors

I Sponsors a son une fonte di vuadagn impuartant par le to scuadre. Come cui tifôs, chist al ûl disi che lis scuadris cun plui sucès a vignaràn pajadis di plui. I Sponsors però a competin ancje tra di lôr e a varàn strategjies diviarsis par compensâ le tô scuadre, e chist al è alc che un alenadôr inteligjent al pô doprâ a so vantaç.

Te setemane 16, le setemene prin dal inizi de gnove stagjon, l'alenadôr al podarà sielzi jenfri lis ufiartis ricevudis pe stagjon sucessive.

Dutis lis scuadris intune serie an lis stessis pussibilitâts di ricevi une cierte ufiarte, ma les cifres uffiartis a cambîn, dal moment che i sponsors a cambîn lis ufiartis in base al nivel dal club dai tifôs e sule division. Chest al ûl disi che dutis lis scuadris a ricevaràn in mix di ufiartis unic, fasint di mût che l'alenadôr al varà di pensale ben prin di sielzi il sponsor par le so scuadre.

Ducj i contrats an un salari fis setemanâl e un o plui bonus. Cualchidun al è facil di completâ in cambi di un compens, altris a son plui azardôs ma puedin puartâ a un bonus plui grant. I contrats a scjadin a le fin di ogni stagjon, cuant ca tu podarâs sielzi un gnûf contrat pe gnove stagjon.

Se no tu sielzis un gnûf contrat, il Diretîf al sielzarà un par te. Chist gnûf contrat al sarà simpri il mancul azardôs, e cuindi cun mancul potenziâl di compens.

Il Stadi

La to scuadre e tacarà cuntun stadi piçul, che tu podarâs slargjâ plui indenant. Te pagjine dal stadi tu puedis viodi e gjesti ducj i detais dal to stadi.

Jentradis e coscj

Il to stadi al à cuatri tips di puescj di sielzi, cun jentradis e coscj setemanai (che tu âs simpri di paiâ) diferents.

  Incàs Cost setemanâl
Scjalinadis 7 US$ 0.5 US$
Puescj normâi 10 US$ 0.7 US$
Puescj sotet 19 US$ 1 US$
Puescj tal tinel VIP 35 US$ 2.5 US$

Ta lis cronachis des partidis in cjase tu puedis viodi cetancj puescj che a son stâts vendûts par ogni setôr. Lis jentradis da lis partidis a son spartidis tra lis scuadris seconde dal tip di partide:

Partidis di leghe: Le scuadre di cjase e ten dut incàs.

Partidis di cope: La scuadre di cjase a ten il 67% dal incàs, la scuadre ospit il 33%, a part i ultins sîs turnis che a vegnin zuiâs in cjampi neutri e l'incàs al ven dividût a metât.

Partidis amichevulis e di cualificazion: Lis jentradis a son dividudis a mieç.

La tô afluence al stadi

Trops spetadôrs che visitin il to stadi al dipint un grum dai tiei tifôs. L'umôr dai tifôs e la grandece dal to club di tifôs a son i fatôrs plui impuartants pe afluence. E son impuartants ancje la tô posizion in campionât, e la diference tra la tô posizion e che dal aversari (pe partidis di campionât).

Ancje se in mût plui piçul, il morâl e il fan club dai aversaris e an une impuartance, ancje cualchidun di lôr al vignarà a viodi la partide. A vâl la pene savê che il numar di tifôs che vuelin viodi lis tôs partidis al aumentarà vie vie pe stagjon. In gjienar tu varàs plui tifôs viers la fin de stagjon che no viers l'inizi.

Clarementri ancje il meteo al à la sô impuartance. Cul brut timp tu varàs mancul spetadôrs, ma chescj a saran plui interesâts a comprâ biliets plui costôs par sentâsi sotet. Al è duncje pussibil che lis jentradis totâts a sedi plui o mancul lis stessis cun cualsisedi timp, simpri che a sedin avonde puescj dal tip just.

Miorâ il stadi

Par miorâ il to stadi tu âs di clamâ une imprese edile. I lavôrs e puartaran vie un pôc di timp - une setemane o plui secont lis dimensions. Ducj i puescj atuâi a restin disponibii tant che il stadi al ven modificât. Tu âs di paiâ 10 000 US$ par ogni lavôr, plui il cost de sentis che tu âs voie di zontâ o gjavâ:
  Coscj di costruzion Coscj di rimozion
Scjalinadis 45 US$ 6 US$
Puescj normâi 75 US$ 6 US$
Puescj sotet 90 US$ 6 US$
Puescj tal tinel VIP 300 US$ 6 US$

E je une buine idee vê une misture di puescj diferents di ufrî ai spetatôrs. La plui part da int a preferìs comprâ i biliets des scjalinadis, duncje tu âs di vê di plui di chest tip di sentis. Cualchidun al va a viodi le partide dome se al a le sente comude (e cualchidun ti domandarìa ancje di sedi sotet) e al è un piçul numar di yuppie che si sente dome in vitrine tai tinei VIP, ordenant e fevelant di afârs. I puescj a sotet e i tinei VIP e son plui parâts dal timp che no chei altris puescj.

Staff

Cjapâ su la persone juste tal staff al è impuartant pe scuadre e pe cressite de societât. Il to staff no si cjate dome in panchine la domenie, ma a lavorin cui zuiadôrs ogni dì o pûr a fasin altris lavôrs pe scuadre. A judin l'alenadôr e par te, come gjestôr, al è fondamentâl jessi sigûr di vê lis personis justis in scuadre.

Efiets dal staff e nivei des abilitâts

Ogni contribût che tu cjapis cjapant sù un membri dal staff al vignarà contât come un bonus statistic in plui de statistiche za esistente pe scuadre. Chest bonus al sarà simpri visibil par te. Ma dal moment che lis statistichis de scuadre a son dinamichis e influençadis di diferents fatôrs, l'efiet finâl al sarà dificil di predisi. Dal sigûr tu ti stâs movint de bande juste. Clarementri, i membris dal staff cun plui alte cualitât a judin cun un efiet bonus plui grant. Chescj bonus a son lineârs - duncje ogni nivel di cualitât in plui al contribuìs in maniere complementâr al nivel plui bas. Se tu âs plui membris de stesse categorie, i lôr bonus a son cumbinâts e aplicâts une volte sole. Cussì, 4 Assistents Alenadôrs di prin nivel a varan il stes efiet di 2 Assistents Alenadôrs di secont nivel. Par fâle semplice, tu viodarâs il bonus efetîf tal to staff dal moment o di chel che tu stâs planificant di vê. Une tabele cun dutis lis categoriis e i bonus tu puedis cjatâle ancje ae fin di cheste sezion.

Grandece dal to staff

Tu puedis cjapâ sù tal staff fin a 4 membris in totâl. Tu puedis assumi fin a 2 Assistents Alenadôrs ae volte. Par dutis chês atris categoriis tu podarâs vê un membri ae volte.

Cjapâ sù e butâ fûr

Cuant che tu cjapis sù un membri dal staff, tu âs di sielzi la durade dal contrat, fin a un massim di 16 setemanis. Plui lunc al è il contrat, mancul tu paiarâs par setemane. Tu puedis rompi il contrat prime de scjadince, se i tiei plans a cambiin, e tu vuelis un gnûf membri dal staff, ma ti costarà il dopli di ce che no tu âs spindût paiant un contrat plui curt e plui costôs; duncje al podarès jessi une vore costôs cambiâ idee. In plui, no tu puedis mandâ vie un membri dal staff te prime o te ultime setemane di contrat. Ma a part chest, no son limitazions di sorte su trop spes che tu cambiis il to staff.

Rompi un contrat

Cuant che tu rompis un contrat, tu âs di paiâ une penâl dal dopli di ce che tu âs metût in bande fin a chel moment. Se, par esempli, tu âs un contrat di 13 setemanis cun un membri nivel 3 e tu âs chê di interompi ae setemane 8, paiadis fin cumò, 8 voltis il stipendi setemanâl di 4 800 US$ o 38 400 US$ in totâl. Ma, se tu vessis vût un contrat di 8 setemanis, tu varessis paiât 8 voltis un 6 000 US$ o 48 000 US$. Ce che tu âs metût in bande al è 9 600 US$ e la penâl a sarà di 19 200 US$.

Cost/setemane

Lungjece dal contrat Nivel 1 Nivel 2 Nivel 3 Nivel 4 Nivel 5
1 setemane 2 115 US$ 4 230 US$ 8 460 US$ 16 920 US$ 33 840 US$
2 setemanis 2 055 US$ 4 110 US$ 8 220 US$ 16 440 US$ 32 880 US$
3 setemanis 1 890 US$ 3 780 US$ 7 560 US$ 15 120 US$ 30 240 US$
4 setemanis 1 770 US$ 3 540 US$ 7 080 US$ 14 160 US$ 28 320 US$
5 setemanis 1 710 US$ 3 420 US$ 6 840 US$ 13 680 US$ 27 360 US$
6 setemanis 1 650 US$ 3 300 US$ 6 600 US$ 13 200 US$ 26 400 US$
7 setemanis 1 575 US$ 3 150 US$ 6 300 US$ 12 600 US$ 25 200 US$
8 setemanis 1 500 US$ 3 000 US$ 6 000 US$ 12 000 US$ 24 000 US$
9 setemanis 1 440 US$ 2 880 US$ 5 760 US$ 11 520 US$ 23 040 US$
10 setemanis 1 380 US$ 2 760 US$ 5 520 US$ 11 040 US$ 22 080 US$
11 setemanis 1 320 US$ 2 640 US$ 5 280 US$ 10 560 US$ 21 120 US$
12 setemanis 1 260 US$ 2 520 US$ 5 040 US$ 10 080 US$ 20 160 US$
13 setemanis 1 200 US$ 2 400 US$ 4 800 US$ 9 600 US$ 19 200 US$
14 setemanis 1 140 US$ 2 280 US$ 4 560 US$ 9 120 US$ 18 240 US$
15 setemanis 1 080 US$ 2 160 US$ 4 320 US$ 8 640 US$ 17 280 US$
16 setemanis 1 020 US$ 2 040 US$ 4 080 US$ 8 160 US$ 16 320 US$

Categoriis dal staff

Assistent Alenadôr

Il bonus de velocitât dal alenament dât dai Assistents Alenadôr si zonte ae presinte eficience di alenament. Viôt di vê un bon alenadôr, prime di spindi bêçs in Assistents. Ma cuant che tu varâs un bon alenadôr, vê bogns Assistents e je une buine strategjie par chês scuadris che a pontin tal alenament.

Nivel Velocitât di alenament Risi di infortuni Forme
Nivel: 0
Nissun bonus 40% Nissun bonus
Nivel: 1
+3,5% +2,5% +0,05
Nivel: 2
+7% +5% +0,1
Nivel: 3
+10,5% +7,5% +0,15
Nivel: 4
+14% +10% +0,2
Nivel: 5
+17,5% +12,5% +0,25

Detais dai Efiets

Chest bonus al è zontât come moltiplicadôr in plui de eficience dal alenament presint, come decidût de cualitât dal to prin alenadôr, de intensitât dal alenament sielt e de percentuâl de resistence. Par esempli, se tu âs un bon alenadôr, 100% di intensitât di alenament, e 10% di resistence, il nivel di alenament al è plui svelt par un grant regjist di 22 agns.

Nissun Assistent Alenadôr: 8 setemanis fin al nivel daspò
Nivel 5 des abilitâts dal alenadôr: 7 setemanis fin al nivel daspò
Nivel 10 metint adun lis abilitâts dai alenadôrs: 6 setemanis fin al nivel daspò.

Tu puedis cjapâ sù fin a 2 Alenadôrs Assistents ae volte. Se tu âs plui di un, i nivei des lôr cualitâts si zontin in un bonus sôl. Duncje, un Assistent Alenadôr di nivel 4 al è come 2 di nivel 2.

Dongje i efiets dal alenament, i Alenadôrs Assistents e àn doi efiets colaterâi. Si incrès la Forme, ma ancje il riscjo di infortunis.

Il pericul di fâsi mâl al è calcolât come percentuâl par partide, no par zuiadôr ma par scuadre. Il pericul di base al è di 0,4 infortunis par partide. Cun un Miedi al nivel 5 il pericul al passe a 0,025. I Alenadôrs Assistents a aumentin il pericul di infortuni dal 0,025 di infortuni par partide par ogni nivel. Duncje, un Assistent Alenadôr a nivel 5 al aumente dal 0,525 il pericul par partide (0,15 cun un Miedi al 5), e 2 Assistents Alenadôrs a nivel 5 ti dan une percentuâl di pericul dal 0,65 di infortunis par partide (che cul Miedi al 5 ti tornin a puartâ al 0,275).

Come za dit, il ben al è che i Assistents Alenadôrs a aumentin la forme di base dai zuiadôrs. Se tu âs 10 nivei Assistent Alenadôrs, la forme e va sù di 0.5 nivei. Duncje, 2 Assistents Alenadôrs al nivel 5 a contribuissin pe forme la metât di un Alenadôr de Forme di nivel 5.

Torne ae categoriis

Miedi

I miedis a son responsabii pe cundizion gjenerâl dai tiei zuiadôrs. Duncje a lavorin sedi par prevignî i infortunis, sedi par vuarî i zuiadôrs rots. Vê un miedi te scuadre e jude a ridusi i infortunis e a sveltî i timps di recupar dai infortunâts.

Nivel Velocitât di recupar Risi di infortuni
Nivel: 0
Nissun bonus 40%
Nivel: 1
+20% -7,5%
Nivel: 2
+40% -15%
Nivel: 3
+60% -22,5%
Nivel: 4
+80% -30%
Nivel: 5
+100% -37,5%

Detais dai Efiets

A ogni partide, si à un ciert pericul di fâsi mâl. Vint un Miedi, il pericul pe scuadre al cale. Un Miedi a nivel 5 al fâs calâ la percentuâl dal 0,4 al 0,025 infortunis par partide, ma stâ atent ancje di altris fatôrs - come i Assistents Alenadôrs.

Se un zuiadôr al è infortunât, i Miedis a sveltissin il recupar. In Hattrick, i infortunis a son contâts plui o mancul in setemanis. Ogni dì, il zuiadôr al recupere alc par tornâ al 90% (cuant che al zuie, ancje se macolât) e, plui tart, fin al 100%, cuant che al sarà tornât in plene forme.

Il grafic al mostre trop svelt che un zuiadôr al recupare a plen dopo il stes infortuni, dipendint se tu âs o no un Miedi. Cence Miedi, un zuiadôr di 19 agns al à dibisugne di 3 setemanis par ricjapâsi. Cun un Miedi al nivel 2 al à dibisugne di 2 setemanis. Cun un Miedi a nivel 5 il timp si ridûs a une setemane e mieze.

Cence Miedi, un zuiadôr di 29 agns al à dibisugne di 6 setemanis par ricjapâsi dal stes infortuni. Cun un Miedi al nivel 1 al à dibisugne di 5 setemanis. Cun un Miedi a nivel 5 il timp si ridûs a mancul di 3 setemanis.

Torne ae categoriis

Psicolic sportîf

Il zûc mentâl al è impuartant come chel fisic. Cjapâ sù un Psicolic Sportîf al judarà a creâ une atmosfere vincente. Chest membri dal staff al jude a tignî la convinzion dal propit zûc ae scuadre e a incressi il spirt di dute la scuadre.

Nivel Spirit di scuadre Fidance
Nivel: 0
Nissun bonus Nissun bonus
Nivel: 1
+0,1 +0,2
Nivel: 2
+0,2 +0,4
Nivel: 3
+0,3 +0,6
Nivel: 4
+0,4 +0,8
Nivel: 5
+0,5 +1

Detais dai Efiets

Il spirt de scuadre al è vuidât de Ande de scuadre che tu âs metût pes partidis prime. Subit dopo la partide il spirt al podarès lâ sù o jù, in base ae ande doprade. Ma a ogni inzornament dal dì il spirt al tint a normalizâsi, duncje se al è alt si sbasse e se al è bas planc a planc si alce. Un Psicolic Sportîf al jude chest proces alçant il nivel lâ che il spirt de scuadre al tint di solit. Un plui alt nivel di base al vûl dîsi che i valôrs dal spirt de scuadre si sbassin a planc e che i valôrs bas si alcin plui svelts. Il bonus cjapât al è un decim di nivel par nivel di abilitât cjapâts sù. Duncje, un Psicolic Sportîf al aumentarà il spirt di base de scuadre di mieç nivel.

La convinzion de tô scuadre e je judade dal Psicolic Sportîf. La convinzion e je vuidade soredut dai risultâts de scuadre e des rêts segnadis. Ma il Psicolic Sportîf al zonte un bonus ancje ae convinzion. Chest bonus al è di un nivel intîr di confidence par un Psicolic Sportîf di nivel 5, o di un cuint di confidence par nivel di abilitât cjapât sù.

Torne ae categoriis

Alenadôr de forme

La partide dal zuiadôr no je brute dome par lis abilitâts tecnichis e la forme. I zuiadôrs a tindin a jentrâ e a lâ fûr di forme, e tancj fatôrs a influencin, no par ultin i fatôrs mentâi.

Alenadôr de forme si specialize in gjavâ fûr il massim pussibil dai tiei zuiadôrs. Al ten la scuadre in forme e motivade. Cjapâ sù un Alenadôr de forme nol è un sempliç tacon, e il so efiet nol è par simpri - ma al podarès jessi une buine soluzion par ciertis scuadris e par cierts moments.

Nivel Forme
Nivel: 0
Nissun bonus
Nivel: 1
+0,2
Nivel: 2
+0,4
Nivel: 3
+0,6
Nivel: 4
+0,8
Nivel: 5
+1

Detais dai Efiets

La forme di un zuiadôr e je la misure di trop dongje che al è a zuiâ al so massim. Il valôr che tu viodis tal zuiadôr e je la forme dal moment, e chê che e ven doprade tes simulazions des partidis. Ma, la forme e à simpri une tindince e il valôr de forme si môf viers la Forme di base. Cun l'Alenadôr de Forme tu âs un bonus par l'inzornament de Forme di base. Cuant che la Forme di base si torne a calcolâ (plui o mancul ogni dôs setemanis), ogni nivel di abilitât dal Alenadôr de Forme al fâs lâ sù la Forme di base do 0.2 nivei. Chest al vûl dî che un Alenadôr di Forme di nivel 5 al fâs zontâ un nivel intîr de Forme di base dal to zuiadôr cuant che al ven fat l'inzornament. Ocjo che Forme di base e pues lâ jù, ma ancje che la medie, tal lunc periodi, e sarà simpri plui alte.

Torne ae categoriis

Diretôr des Financis

Il Diretôr des Financis al aumente la flessibilitât economiche dal gjestôr. Util NOME pes societâts plui sioris.

(Se tu sês un gnûf utent, no ti covente un Diretôr des Financis!)

Di solit, la Direzion e fisse un limit ai bêçs disponibii te casse pai gjestôrs, par spindiju in stipendis, tassis di trasferiment, o tal stadi. Il rest al è a disposizion de Direzion par garantî la soliditât de societât. se al covente, la Direzion e dâ i bêçs de Risierve pe casse, ma nome a une cierte cundizion. Il capitâl de casse in plui al va te Risierve te misure dal 2% di dute la casse par setemane.

Cjapant sù un Diretôr des Financis, la Direzion e dâ plui bêçs te casse e un plui svelt rientri dal capitâl tes risiervis. Duncje, il gjestôr al pues sedi sul marcjât in maniere plui agressive di ce che la Direzion a lassarès fâ. Vê un Diretôr des Financis al podarès jessi necessari pes scuadris che e àn metût in bande par cualchi stagjon e po dopo a provin a vinci la Cope o il Titul spindint dut di bot.

Nivel Massim de spese Jentradis/Setemane
Nivel: 0
15 000 000 US$ 50 000 US$
Nivel: 1
17 000 000 US$ 100 000 US$
Nivel: 2
19 000 000 US$ 200 000 US$
Nivel: 3
21 000 000 US$ 300 000 US$
Nivel: 4
23 000 000 US$ 400 000 US$
Nivel: 5
25 000 000 US$ 500 000 US$

Esempli: la Scuadre Beçons e à 40 000 000 US$ tes cassis. Cence un Diretôr des Financis, la Direzion e lasse il gjestôr doprâ al massim 15 000 000 US$ ae volte. Se il gjestôr al spint 2 000 000 US$, e il gnûf belanci de casse al è 13 000 000 US$, la Direzion e darà di gnûf disponibilitât al gjestôr, ma nome lant planc, cun 50 000 US$ par setemane.

Cumò la Scuadre Beçons e cjape sù un Diretôr des Financis di nivel 3. La Direzion e je plui sigure de gjestion patrimoniâl. I bêçs in casse a passin a 21 000 000 US$ e il rientri setemanâl al salte a 300 000 US$. Man man che si stâ sot 21 000 000 US$, un 300 000 US$ in plui par setemane al passe automatichementri des Risiervis graciis ae Direzion. Se la casse e va sù oltri 21 000 000 US$, par esempli graciis ae vendite di zuiadôrs, i bêçs a tachin a tornâ aes Risiervis cun la velocitât dal 2% de casse par setemane.

Torne ae categoriis

Assistent tatic

Cjapâ sù un assistent tatic al miorarà la flessibilitât de scuadre cun plui mossis strategjichis e formazions avanzadis. I efiets dal vê un assistent tatic a si sintin subit, dal moment che si viodin dome te partide che a ven - cjape sù un dome cuant che tu âs dibisugne.

Nivel Extra Sostituzions / Ordins Flessibilitât tal stîl di zûc
Nivel: 0
Nissun bonus Nissun bonus
Nivel: 1
+1 +20pp
Nivel: 2
+2 +40pp
Nivel: 3
+3 +60pp
Nivel: 4
+4 +80pp
Nivel: 5
+5 +100pp

Detais dai Efiets

Invezit dai solits cinc ordins par partide (di doprâ par sostituzions, cambiaments di posizions o di ategjament) tu puedis vê un ordin in plui par ogni nivel di assistent tatic, fin a un massim di 10 ordins par un nivel 5 di assistent tatic. Clarementri il massim di sostituzions al reste 3, ancje cun un assistent tatic.

Il stîl di zûc al cambie dal 100% difensîf (ch'al è di base par ducj i alenadôrs difensîfs) al 100% ofensîf (ch'al è di base par ducj i alenadôrs ofensîfs); il neutri al sta simpri tal mieç. Tu podarâs fâ chest par ogni partide te pagjine dai ordins pe partide, vint 20 ponts percentuâi di flessibilitât par nivel dal to assistent tatic, partint dal stîl di zûc dal to alenadôr.

Par esempli, se tu âs un alenadôr difensîf e un nivel 5 di assistent tatic, tu âs ancje la pussibilitât di sielzi un stîl di zûc che al passe dal 100% difensîf al neutrâl. Se no tu âs ni un alenadôr ofensîf, ni un difensîf, cun un assistent tatic al nivel 5, tu puedis cambiâ ategjament, dal neutrâl, par metât plui ofensîf o difensîf.

Tu âs di vê za assunt il to assistent tatic tal dì de partide. Se tu âs za mandât i ordins pe partide cun un assistent tatic, e dopo tu lu âs mandât vie o no tu âs inzornât il contrat, la partide e sarà simulade cence i ordins extra e doprant il stîl di zûc di base dal to alenadôr.

Formazion: Mistîr e confusion

Mistîr te formazion

Tu puedis zuiâ cun ce formazion che tu vuelis, ma i zuiadôrs a puedin là in confusion e zuiâ al di sot de lôr capacitât doprant une formazion dulà che no an mistîr. Par vê mistîr intune formazion e evitâ la confusion tu âs dome di fâ pratiche. Tu vuadagnis un pêl di mistîr pe una formazion ogni volte che tu dopris une des 6 formazions pre-definidis (amichevulis e partidis di competizion e contin tal stes mût ma no torneus, scjaladis, duei o i Hattrick Masters). Il totâl di mistîr che tu vuadagnis pe ogni formazion al dipint dai minûts zuiâts (massim 90 par partide), come pal alenament. Se tu vincis par spassizade e tu âs metût in cjamp almancul 9 zuiadôrs, tu vuadagnis ancje esperience te formazion come se tu vessis zuiât 90 minûts. Vuadagnâ esperience al divente plui dificil ai nivêi plui alts. Se no tu zuis cuntune formazion, il mistîr si sbassarà vie pal timp. Cundiplui, ogni volte che tu vendis un zuiadôr, tu riscjs di pierdi mistîr te formazion.

Confusion

Se i tiei zuiadôrs no àn avonde mistîr intune formazion al è il riscli che a ledin in confusion in cualsisedi moment de partide, che à efiets negatîfs te prestazions. Un nivel di mistîr ecelent (o miôr) al è avonde par stâ sigûrs. Pai nivei plui bas, il riscli di lâ in confusion si alce man man che a si sbasse il nivel di mistîr. Se il mistîr individuâl dai tiei zuiadôrs (viôt sot) al è alt, i risclis a si sbassin.

In câs di confusion, al è il nivel di mistîr che al decît trope che e sarà la confusion. Plui bas al è il nivel e plui alte e sarà la confusion. Se i tiei zuiadôrs a jentrin in confusion, al vignarà mostrât il nivel curint de organizazion de scuadre te cronache de partide. Un event di confusion che al dîs che le organizazion e je lade ju a "debil" al vûl dî che e je mâl, invezit se e va a "bon" l'efiet al è limitât. Se a metât partide (o prime dai suplementârs) i tiei zuiadôrs a son confondûts l'alenadôr al pues miorâ la situazion cuntune spiegazion te pause.

Mistîr individuâl dai zuiadôrs

Il mistîr al à efiets positîfs su lis azions in cjamp dai zuiadôrs. I zuiadôrs e vuadagnin mistîr zuiant partidis. Lis partidis di Cope Nazionâl e de Cope de Division a dan il dopli di mistîr che no chês di campionât. Lis Copis Sfidants e di Consolazion a dan la metât di mistîr che no chês di campionât. Une amichevule internazionâl e dà cirche un cuint dal mistîr di une partide di campionât e une amichevul nazionâl e dà cirche la metât di une internazionâl. Lis partidis in te scuadre Nazionâl a son chês che dan plui mistîr, seguidis de partidis di Hattrick Masters.

Il mistîr vuadagnât di un zuiadôr al dipint dai minûts zuiâts, come pal alenament. Un zuiadôr nol pues vuadagnâ plui di 90 minûts di mistîr par partide.

Cjapitani e mistîr totâl

Tu puedis sielzi un cjapitani par ogni partide. Mistîr e carisme a son impuartants pal cjapitani, parcè che il nivel ta chestis abilitâts al dâ un bonus tal calcul dal mistîr totâl de scuadre - che ti jude a evitâ sie la confusion sie il gnervôs tes partidis impuartantis. In chestis situazions, dome la scuadre cun mancul esperience in chel moment a pues sedi gnervose e subî un event negatîf. La diference di mistîr jenfri lis dôs scuadris e determine trop gnervôs che a puedin sedi i zuiadôrs. Lis scuadris no deventaran mai gnervosis tes partidis di campionât o tes amichevulis.

Il cjapitani al scuen sei titolâr. Se no tu sielzis un cjapitani, i zuiadôrs a sielzaran par lôr cont il plui adat.

Tiradôrs di rigôrs

Lis partidis di Cope e di cualificazion a puedin finî ai rigôrs se dopo i timps suplementârs e je ancjemò paritât. Tu sielzis i tiradôrs vie une pagjine dedicade tal modul dai ordins pe partide. Cuant che tu sielzis l'ordin ten di ments che nol è nuie di plui disgnervant che une sfide ai rigôrs, a ogni rigôr (no tai timps regolamentârs) e ven fate une prove dal mistîr dal zuiadôr. Infûr dal mistîr, a vegnin cjapâts in considerazion atac e tîrs plaçâts (cussì come la specialitât tecnic. Pai portîrs e impuarte dome la abilitât paradis.

Partide: Tîrs plaçâts e events speciâi

In chest capitul o larin plui tal detai di doi aspiets impuartants de partide: cemût segnâ su tîrs plaçâts e ce che tu puedis vuadagnâ dai "events speciâi" (e altris events de partide).

Tîrs plaçâts

Cualchidune des tôs azions di atac a deventin une oportunitât su tîr plaçât. Come tal balon reâl, tu puedis vuadagnâ un grum di ponts cun sedi brâf tai tîrs plaçâts. A son doi tips di tîrs plaçâts, direts e indiretis.

Tîrs plaçâts direts

I tîrs plaçâts direts a son i rigôrs e lis punizions diretis. Par segnâ il to tiradôr al à di doprâ la sô abiliât tai tîrs plaçâts par bati il portîr aversari. Cundiplui, il to portîr al dopre la abilitât tai tîrs plaçâts, insieme cun la abilitât paradis, par difindi sui tîrs plaçâts, ma nol pues sedi il to tiradôr.

Tîrs plaçâts indirets

(Chest aspiet al sarà in curt disponibil tes amichevulis, e da Otubar 2008 ancje te partidis oficiâls) I tîrs plaçâts indirets a son lis punizions indiretis, il risultât al dipent dal impegn di dute la scuadre. par atacâ tu dopris la medie di tîrs plaçâts e abilitât di segnâ dai tiei zuiadôrs di moviment (plui un bonus pe abilitât in tîrs plaçâts dal zuiadôr che al tire la punizion). Par difindi tu dopris la medie de difese e tîrs plaçâts dai tiei zuiadôrs di moviment, e lis abilitâts paradis e tîrs plaçâts dal to portîr (une vore impuartant!)

Events speciâi

Oltri i atacs di base, tu puedis vê ancje "events speciâi" vie pe partide. I events speciâi a vegnin fâs partî da lis carateristichis dai zuiadôrs, specie da lis specialitâts, che fasin deventâ une strategjie a se il componi une scuadre che sedi belançade cun lis specialitâts dai zuiadôrs.

A son doi tips di events speciâi, events di scuadre e events individuâi. La pussibilitât di vê un event speciâl di scuadre e dipent dal possès de bale (se tuâs il55% di possès de bale tu âs ancje il 55% di possibilitât di vê un event speciâl di scuadre).

I events speciâi individuâi a dipendin de specialitâts adi zuiadôrs tal cjamp di zûc. Vê tancj zuiadôrs cun specialitât al pues sedi un vantaç, ma nol baste. Tu âs ancje di vê il zuiadôr just cun la specialitât juste tal puest just par fâ si che un particolâr event speciâl al partidi. Al è impuartant cjatâ il belanç just pe specialitâts de tô scuadre.

Ogni volte che al sucêt un event speciâl intune partide, la pussibilitât di vê un altri event speciâl a diminuis.

Condizions meteo

Cualchi specialitât e je miôr cun ciertis condizions atmosferichis. La prestazion di un zuidôr a ven influençâde de condizions atmosferichis fin dal inizi de partide.

I zuiadôrs Tecnics a vuadagnin il 5% in dutis lis abilitâts cul soreli, ma a pierdin la stesse percentuâl cun la ploie.

I zuiadôrs Potents a vuadagnin il 5% te ploie, e a pierdin il 5% cul soreli.

I zuiadôrs Svelts a pierdin il 5% te ploie e cul soreli.

Cuant che il meteo al influence la prestazion dai zuiadôrs, tu vignarâs informât te cronache de partide, e la valutazion in stelis dal zuiadôr e tignarà cont dal event.

Events di goi

Lis specialitâts (e altris carateristichis dai zuiadôrs) ti puedin fâ vuadagnâ atacs in plui. In plui a ce che al è scrit chi sot, il zuiadôr che al à di trasformâ la azion (il plui de voltis, ma no simpri, il stes che al à creât la azion) al à bisugne de abilitât atac par segnâ in chestis azions.

I zuiadôrs Imprevedibii a puedin doprâ la lôr abilitât tai passaçs par creâ cualchi passaç lunc inspietât se son portîrs, tiercins o difensôrs centrâi, e la lôr abilitât in atac par cjapâ la bale se son centricjampiscj, tacants o alis. Se son zuiadôrs di moviment la lôr imprevedibilitât dibessole a pues ancje creâ oportunitâts di gol. Se un difensôr o centricjampist imprevedibil al à la difese avonde basse, al pues ancje fâ un erôr che al dâ al aversari la oportunitât di segnâ. Di là di dut, une ale o un atacant imprevedibil cun abilitât passaçs avonde basse al pues puartâ confusion te difese, e al pues puartâ a un sfortunât autogol.

Lis alis i centricjampiscj e i atacants Svelts a puedin creâ une oportunitât sfrutânt la lor velocitât. Chest al pues sedi contrastât doprant un zuiadôr difensîf (tiercin o centricjampist) che al sedi ancje lui svelt. Tu varàs ancje un increment te tatiche dal cuntripît par ogni ale, centricjampist o atacant svelt te tô scuadre. L'atacant al pues contrastâ chest efiet cun centricjampiscj centrai, tiercins o difensôrs svelts (dome l'efiet extra al pues sedi anulât, no le abilitât iniziâl de tatiche).

Alis centricjampiscj e atacants b>tecnics a puedin creâ oportunitâts se un difensôr o centricjampist aversari al à la abilitât in cjavade (chest ultim nol covente che al sedi te posizion opueste). Par di plui, ducj i difensôrs e tiercins tecnics ti daran une picjule pussibilitât di creâ un cuintripît al di fûr de tatiche par ogni oportunitât normâl mancjade dal to aversari. Plui alte e je la abilitât passaç dal difensôr, plui alte e sarà la pussibilitât.

Alis cun abilitât passabile in cross a puedin creâ occasions che an di jessi trasformadis di un altre ale, un centricjampist o di un atacant. Se l'altri zuiadôr al è specialist tai colps di cjâf o al à la abilitât atac avonde alte, al varà plui pussibilitâts di segnâ.

Corner: Par segnâ di un corner, tu puedis miorâ lis tôs pussibilitâs fasint tirâ un zuiadôr cun tîrs plaçâts alts e cuntune valutazion alte sui tîrs plaçâts indirets in atac cuintri une valutazion basse sui tîrs plaçâts indirets in difese dal aversari. A son doi tips di corner. Tal prin, plui zuiadôrs di moviment (cence contâ il tiradôr dai tîrs plaçâts) cun cjavade tu âs, e mancul indi à l'aversari, miôr a saran lis pussibilitâts di segnâ. No vê specialiscj di cjâf ti rindarâ une vore debil tal difinditi tai corner, e une vore debil tal segnâ i tiei corner. Tal secont, la pussibilitât di segnâ a dipent de abilitât in atac dal zuiadôr che al ricêf la bale. Ten di ments che i corner e puedin puartâ a un cartelin zâl pe scuadre che atache, ma se il to zuiadôr al è za amonît al starà plui atent, cusì la pussibilitât di cjapâ un altri cartelin zâl e sarà plui basse dal normâl.

Mistîr: Atacants cun mistîr a puedin doprâ il lor mistîr par segnâ. Difensôrs centrâi cun poc mistîr a puedin creâ ocasions in plui pai aversaris.

Strache: i zuiadôrs difensîfs centrâi stracs a puedin fâ erôrs. Se l'atacant aversari nol è ancje lui strac, chest al podaress creâ une ocasion pal aversari.

Altris events te partidis

In partide tu puedis vê altris tîps di events. La pussibilitât di vê chescj events no dipint de fuarce dal centricjamp, duncje lis pussibilitâts no aumentin se tu stâs dominant il centricjamp.

Cuintripîts: Ancje se no tu dopris la tatiche cuintripît tu âs une piçule pussibilitât di partî in cuintripît. Chescj cuintripîts "indipendents de tatiche" no àn bisugne di vê la inferioritât a centricjamp (come che al covente te tatiche). Viôt il cjapitul de tatichis par plui informazions sui cuintripîts.

Tîrs di lontan: Ancje se no tu dopris la tatiche tîrs di lontan tu âs un piçule possibilitât di vê une oportunitât di tîr di lontan. Viôt il cjapitul si lis tatichis par plui informazions sui tîrs di lontan.

Centricjapiscj centrâi Potents, se zuin difensîf (clamâts ancje incuintriscj) si impegnin tal blocâ un atac e robâ bale. Se àn sucès tal pressing, l'atac aversari al ven fermât. Par podê fâlu e àn bisugne de abilitâts difese e resistence.

Atacants Potents, se zuin "normâl" (clamâts ancje pontis) e puedin doprâ il fisic par sfuarçâ une seconde ocasion par tirâ e segnâ daspò che une ocasion normâl pe tô scuadre no je lade dentri. A varàn bisugne ancje di un nivel adat di regjie e atac par rivâ a fâlu. Ten di ments che il lôr fisic al pues puartâ ancje a un cartelin zâl; dut câs se un zuiadôr al à za cjapât un cartelin, al starà une vore plui atent in chestis situazions.

Tu saràs sogjet a une penalitât di soreafolament se tu dopris doi o trê zuiadôrs cun la stesse cumbinazion di specialitât e posizion, di chescj tips: Atacants tecnics difensîfs, atacants potents normâi e centricjampiscj centrâi difensîfs. Se tu dopris doi zuiadôrs dal stès tip tu varâs une penalitât sul lôr contribût (4% ognun). Se tu 'n dopris trê, l'efiet al sarà plui grant (7.5% ognun).

Partide: Tatichis

Par ogni partide tu puedis ordenâ a la tô scuadre di zuiâ un ciert tip di tatiche. Ogni tatiche e à i siei vantaç, ma ancje svantaç - duncje sielç cun sentiment. A son sîs tips di tatiche a disposizion (oltri che normâl). Se no tu dâs nissun ordin pe tatiche tu zuiarâs "normâl".

Abilitât te tatiche

Trop ben che tu dorpis une tatiche al dipint de abilitât in cheste tatiche. Cheste abilitât a ven calculade cun lis abilitâts dai singui zuiadôrs insieme cuntun bonus di esperience par ogni zuiadôr coinvolt.

La cualitât des tôs tatichis e dipent di trop brâfs che a son i tiei zuiadôrs. Plui fuarts e son i zuiadôrs, plui alte e varà di sedi la valutazion de tatiche par otegni la stesse eficienze. In pratiche al vûl disi che ti covente un nivel di tatiche plui alte cuant che tu e al tô aversari o vês zuiadôrs plui fuarts in cjamp.

Pressing

Pressing al vûl dîsi che i tiei zuiadôr a metaran pression sul aversari e a ciraran di plui di rompi il zûc dai aversaris che no creâ azions. Il pressing al pues jessi une buine opzion cuant che tu ti sintis inferiôr al aversari e tu âs voie di tignî i numars bâs.

Vantaçs: Tu tiris ju il numar di pussibilitâts (par dutis dôs lis scuadris) intune partide.

Svantaçs: La resistence dai tiei zuiadôrs e calarà plui a la svelte.

Abilitâts impuartantis: La difese totâl e la resistence totâl di ducj i tiei zuiadôrs di moviment e determinin il nivel de tatiche Pressing. Se tu âs zuiadôrs "Potent", la lôr difese e conte al dopli. Plui i tiei zuiadôrs si strachin, mancul pression a fasaran ai aversaris.

Cuant che une pussibilitât di azion a ven blocade dal pressing, al vignarâ scrit te cronache de partide. No tu savarâs mai ce scuadre a varess podût sfrutâ la azion. Se dutis dôs lis scuadris a zuin pressing, l'efiet al sarà, di medie, doplât. Di plui, cuant che une scuadre che e zuie cul pressing si scuintre cun une che e dopre i tîrs di lontan, e je una biele pussibilitât di fermâ lis oportunitâts di tîr di lontan.

Cuntripît

Cuintripît al vûl dîsi che tu lassis il control de bale al tô aversari, e cuant che al sbalie un atac tu ciris di partî in cuintripît. Zuiâ cuintripît a pues jessi une buine opzion su tu âs un atac e une difese une vore fuartis (ma un brut centricjamp), specialmentri cuntun aversari che al à l'atac debil.

vantaçs: Tu puedis vuadagnâ atacs extra (tu âs la possibilitât di cuintripît cunat che la tô difese a bloche l'atac aversari).

Svantaçs: tu pierdis il 7% dal to centricjamp.

Abilitâts impuartantis: La some totâl de abilitât in passaçs e difese dai difensôrs e determinin il nivel de tatiche Cuintripît. Passaçs e je impuartante dôs voltis la difese.

Dome la scuadre che no à il control dal centricjamp a pues vê il vantaç di zuiâ cun cheste tatiche (e ten di ments che tu âs di pierdi il centricjamp prime che la penalitât dal 7% e vegni aplicade). Se tu âs il control dal centricjamp tu varâs dome i svantaçs dal cuintripît. Ducj i cuintripîts a vegnin ripuartâts inte cronache de partide. Ogni volte che la to scuadre e subìs un tentaîf i cuntripît, la pussibilitât di vênt un altria calaràn.

Atac tal mieç

Atac tal mieç (AIM) al vûl dîsi che la tô scuadre si concentre tal atacâ te fasse centrâl dal cjamp, a spesis dai atacs te bandis laterâls. In altris peraulis, chest al significhe che la to scuadre e pues scambiâ cun sucès chel c'al sarès stât un atac te fassis cuntun atac tal mieç. Dutevie, cuant che chest al sucèt, lis pussibilitâts c'al torni a capità a calaràn ancjemò.

Vantaçs: Circe il 15-30% dai atacs su lis fassis a vegnin spostâts in atacs tal mieç.

Disadvantage: La to difese su lis fassis (dutis dôs lis bandis) a pejore.

Abilitâts impuartantis: Il totâl de abilitât passaçs dai tiei zuiadôrs di moviment e determine il nivel de tatiche Atac tal Mieç.

Ogni volte che un atac al ven spostât des fassis al centri, al vegnarà mostrât tal rapuart de partide.

Atac su lis fassis

L'atac su lis fassis (AOW) al funzione come "Atac tal mieç", dome al contrari; al vûl dîsi che tu scambis atacs tal mieç par atacs tes fassis. Viodût che normalmentri a son mancul atacs tal mieç che no tes fassis, tu convertissis une percentuâl lizerementri plui alte di atacs. Considere ancje che, par ogni volte cal sucêt, la pussibilitât cal sucedi di gnûf a si ridûs.

Vantaçs: Circe il 20-40% dai atacs tal mieç a vegnin spostâts su lis fassis.

Disadvantage: La to difese centrâl a pejore.

Abilitâts impuartantis: Il totâl de abilitât passaçs dai tiei zuiadôrs di moviment e determine il nivel de tatiche Atac su lis Fassis.

Ogni volte che un atac al ven spostât dal mieç aes fassis, e vegnarà fate une segnalazion tal rapuart de partide.

Zuiâ creatîf

Zuiâ creatîf al vûl dîsi che i tiei zuiadôrs a ciraran di doprâ di plui lis lôr specialitâts, e altris abilitâts.

Vantaçs: Tu aumentis la pussibilitât di events speciâi vie pe partide - par dutis dôs lis scuadris, ma la tô scuadre e varà pussibilitâts un tic plui altis di vê un event speciâl (al pues sedi positîf ma ancje negatîf).

Svantaçs: La difese de tô scuadre e pierd alc.

Abilitâts impuartantis: Par zuiâ creatîfti coventin zuiadôrs cun passaçs e mistîr alts (passaçs a son plui impuartants). Se un zuiadôr al è ancje imprevedibil, il so contribût al sarà dopleât. Par sfrutâ la tatiche a plen e je racomandade une scuadre votade ai SE (par esempli un grum di zuiadôrs cun specialitâts e la juste cumbinazion di abilitâts).

Tîrs di lontan

Zuiant tîrs di lontan (LS) i tiei zuiadôrs e laràn di plui al tîr de distance invezit di fâ une azion di atac complete. In altris peraulis, tu scambis i atacs tal mieç e te fassis cun tîrs di lontan. Un tîr di lontan al met il tiradôr cuintri il portîr. Chest al pues sedi util se tu âs dificoltât a segnâ cui atacs tal mieç/su lis fassis, e tu âs bogns tiradôrs.

Vantaçs: La tatiche tîrs di lontan e volte fin al 30% dai atacs tal mieç/su lis fassis.

Svantaçs: I tiei atacs su lis fassis/tal mieç, cussì come il centricjamp, e peiorin un pêl.

Abilitâts impuartantis: L'atac e i tîrs plaçâts tai tiei zuiadôrs di moviment e determine il nivel de tatiche Tîrs di Lontan. Atac al è trê voltis plui impuartant di tîrs plaçâts.

Cuant che un atac al ven convertît in tîr di lontan, cualsisedi scuadre in difese che dopre la tatiche pressing e à une oportunitât di fermâ la ocasion. Se il tîr nol ven fermât, un zuiadôr di moviment (centricjampiscj e alis e àn il dopli di possibilitât di chei altris) al tire. La cualitât dal tîr e dipint de abilitât atac e tîrs plaçâts dal tiradôr, e il portîr al podarès salvâ doprant lis sôs abilitâts paradis e tîrs plaçâts. Sie pal tiradôr che pal portîr:Al covente un pêl di dutis dôs lis abilitâts, e al è miôr vê alc di dutis dôs che tant di une.

Ducj i tîrs di lontan a vegnin mostrâts in cronache, cjapant dentri ancje lis oportunitâts fermadis.

Sostituzions

Come za dite tal cjapitul de formazion; se un zuiadôr si infortunee, il sostitût al cjape il so puest in automatic. Ma tu puedis ancje impuestâ sostituzions cun lis condizions.

Sostituzions cun condizions

Tu puedis impuestâ une sostituzion pe partide in anticipi, sie par fâ une mosse tatiche vincente sie par sostituî un zuiadôr strac cuntun plui fresch. Tu puedis, ad esempli, cambiâ un atacant par un difensôr par difindi il risultât, o cambiâ un difensôr cuntun atacant se tu stâs pierdint. Tu puedis ancje cambiâ i ordins individuâi pia zuiadôrs.

Zontâ une sostituzion cun condizion

Par zontâ une sostituzion tu âs di là in "Sostituzions/Ordins” te pagjine de formazion. Tu sielzis il zuiadôr di tirâ fûr e il sostitût che tu vuelis fâ jentrâ. Daspò tu decidis lis condizions pe sostituzion. Tu puedis impuestâ che la sostituzion a vignedi fate intun ciert minût, e/o a seconde dal risultât de partide visualizant lis "opzions avanzadis". Cundiplui, tes opzions avanzadis tu puedis dâ come condizion se un dai tiei zuiadôrs (o dal to aversari) al cjape un cartelin ros e cambiâ la posizion dal zuiadôr.

Zontâ un cambiament de ande

Tu zontis cambiaments a la ande simpri te sezion "Sostituzions/Ordins". Come pês sostituzions, tu sielzis il zuiadôr e tu zontis lis condizions par cuant che tu vuelis cambiâ ande.

Tu puedis zontâ cinc ordins ai zuiadôrs

Tu puedis zontâ fin a cinc diviers ordins ai zuiadôrs (cambiaments a la ande e sostituzions). Ma visiti, l'arbitri no ti lassarà fâ plui di trê sostituzions intune partide.

I ordins a vegnin eseguîts cuant che lis condizions a son sodisfatis.

Ducj i ordins a zuiadôrs a vegnin eseguîts te partide man a man che lis condizions a vegnin sodisfatis. Se la condizion no ven sodisfate, l'ordin nol vignarà eseguît. Se tu ordenis une sostituzion al 65° minût cun cualsisedi risultât, la sostituzion a vignarâ fate al 65im minût. Se tu ordenis une sostituzion dopo 70 minûts se tu sês in vantaç, la sostituzion a vignarà fate in cualsisedi moment dopo il 70im cuant che/se la condizion a ven sodisfate. Duncje, se tu passis in vantaç al 80im minût, la sostituzion avignarà fate in chel moment.

Se tu impostis dôs sostituzions pal 70im minût, une se tu sês in vantaç e che altre se tu sês in vantaç par plui di un gol, e cuant che al rive il timp tu sês in vantaç par 3-0, a vignaran fatis dutis dôs.

Ocjo: Se tu âs dôi ordins cun lis stessis cundizions (minût e risultât, par esempli) NO vignaran eseguîts tal stes moment, ma secont l'ordin cronologjic de creazion.

Dopo la partide tu puedis viodi (ma no il to aversari) une liste di ducj i ordins vie un leam te pagjine de valutazions in stelis, insieme cun lis informazions di cuant che son stâts fâts, o parcè che no son stâts fâts.

No tu puedis reagjî ai infortunîs

No tu puedis impuestâ nissune condizion pai infortunis. Se un dai tiei zuiadôrs si infortune vie pe partide, il sisteme di sostituzions in automatic al jentre in zûc. Chest al vûl ancje dîsi che un infortuni al pues ribaltâ i tiei plans pe sostituzion, propite come tal balon reâl.

Psicologjie

Gjiestî une scuadre di balon nol è dome tatichis e alenament, ma ancje psicologjie. la tô scuadre e à bisugne di volê vinci e e an di crodi in se stès. La psicologjie de scuadre e influence i risultâts de partidis, e par cuintri i risultâts de partidis a influencin la psicologjie.

Spirit di scuadre

La atmosfere te scuadre e à une grande influence su lis prestazions. Il spirit di scuadre al à efiet su lis valutazions dal centricjamp, plui alt al è il spirit, miôr al sarà il rindiment dal centricjamp. E chest di conseguence al determinarà il possès di bale. Il spirit di scuadre al pues sedi influençât di un grum di robis, in particolâr dal carisme dal alenadôr, le ande de scuadre par ogni partide, trasferiments e psicolic.

Fidance in se stes

I tiei zuiadôrs a àn di crodi in se stes par zuiâ ben. Une scuadre cun pocje fidance in se stesse e varà problemis a sfrutâ lis ocasions. Une fidance in se stes alte di solit e je une buine robe, ma se je masse alte i zuiadôr a podaressin sotstimâ i aversaris (viôt sot par plui informazions). La fidance de scuadre si riflet te valutazions dal atac. La fidance e dipent un grum dal risultât des ultimis partidis, ma ancje vê un psicolic e un alenadôr cun un alt carisme ti judin a tignîle alte.

Ande de scuadre

Prime di ogni partide uficiâl tu puedis dîsi a la scuadre trop impuartante che je la partide. La ande de scuadre e influençe il posses di bale. Tu âs trê possibilitâts:

Partide de stagjon: I zuiadôrs a fasaran l'impussibil par vincile. Però tes partidis dopo no daran il massim parcè che al cale il spirit de scuadre.

Partide normâl: I zuiadôrs a zuin come simpri.

Cjapile cun calme: La scuadre no rindarà probabilmentri ben come simpri, ma subit dopo la partide, il spirit di scuadre al aumentarà, tant che te prossime partide a zuiaran miôr.

Personalitât dai zuiadôrs

Ducj i zuiadôrs e an une perosnalitât. I zuiadôrs plui disonescj e agressîfs a vegnin munîs o butàs fûr plui di spes. Il carisme al è impuartant pal cjapitani e pal alenadôr.

Events psicologjics te partide

Il mût in cui une partide si davuelç a influence il compuartament dai tifôs oltri lis istruzions dadis dal alenadôr. Chescj events psicologjics a podaressin vê une grande impuartance te partide stesse, ma no influencin il spirt di scuadre o la fidance in se in altris partidis. Une scuadre che a vinç di dôs rêts in une partide e tache a pierdi la proprie foghe di atac e a concentrâsi te difese. Chest efiet al aumente di plui man man che si slargje il vantaç: ogni rêt al diminuis l'atac dal 9% e al aumente la difese pal 7.5%. Ogni rêt di diference in mancul, al diminuis l'efiet de stessis percentuâls. Al è un limit massim par chescj cambiaments, e il numar al è di 8 rêts di diference, daspò no son cambiaments tes impostazions de scuadre.

In cualchi situazion, lis scuadris e rivin a lâ oltri l'efiet psicologjic. Se la scuadre e à l'ordin "Partide de stagjon", no si fermaràn nancje se a vincin cun tantis rêts di scart. Stesse robe a sucêt se si zuie une finâl intune des Copis nazionâls, o i Hattrick Masters e tes ultimis partidis de stagjon. Tes copetizions des scuadris nazionâls, le scuadre no si tirarà indaûr a scomençâ des seminifai de Cope dal Mont, invezit te Cope Continentâl e Cope des Nazions l'efiet scomençe dai cuarts.

In plui, une scuadre che e zuie stranementri mâl il prin timp a podarès cjapâsi une comedade di vuès dal alenadôr tal interval, e tornâ a zuiâ come al solit tal secont timp.

Sotstime

Tal câs che tu incuintris une scuadre intune posizion plui basse de tô e la tô fidance e sedi fuarte o miôr, i tiei zuiadôrs a podaressin sotstimâ l'aversari e zuiâ al di sot des lôr capacitâts. Il risi di sotstimâ l'aversari al dipent dai ponts e da diference di posizion des dôs scuadris, dal nivel di fidance e de ande de scuadre pe partide. Plui grande e je la diference, plui alt il nivel e v.i. - plui alt al è il risi. La uniche maniere par evitâ la sotstime al è zuiâ 'partide de stagjon'.

Tal câs che tu cjapis sot gjambe il tô aversari; la diference di ponts, il nivel fidance, la ande de scuadre e se tu zuis cjase o fûr a decidin il nivel di sotstime. In base al risultât, però tu puedis rimedeâ tal secont timp: rimedi complet se tu stâs pierdint, 2/3 in câs di pate e 1/3 se tu sês in vantaç di un gol.

Ten di ments che la sotstime e pues sucedi dome tes partidis di campionât, ma no tes primis trê partidis.

Trasferiments

La liste di trasferiment al è dulà che tu compris gnûfs zuiadôrs e tu ciris di vendi chei zuiadôrs che no tu vuelis tignî in scuadre. Tu puedis tignî in scuadre al massim 50 zuiadôrs. La pagjine des ufiertis ti dâ une panoramiche su ducj i zuiadôrs che tu stâs vendint o comprant. Ti mostre ancje ducj i trasferiments o i ex-zuiadôrs pai cuâi tu ricevarâs bêçs.

Vendi un zuiadôr

Par vendi un zuiadôr tu âs di metilu te liste di trasferiments, tu puedis fâlu de pagjine dal zuiadôr. Tu sielzis in ce categorie metilu e trops bêçs che tu vuelis par lui. Par ve une idee di ce che al pues valê un zuiadôr, tu puedis doprâ la funzion di 'Confronte trasferiments' e ti sugjerìn di meti simpri un presit realistic. I zuiadôrs e àn di vê zuiât al mancul une partide pe tô scuadre prime di sedi metûts in liste di trasferiment, e no tu puedis meti in trasferiment plui voltis dal numar di partidis zuiadis pe tô scuadre. La restrizion no vâl pai zuiadôrs promovûts des zovanîls, o chei zuiadôrs che e jerin te tô scuadre dal inizi. Il zuiadôr al restarà te liste di trasferiment par 3 dîs, prime di passâ a la societât che e à ofiert di plui, simpri che cualchidun al vedi ufiert plui dal to presit minim. Il zuiadôr vendût al ven trasferît ae gnove scuadre cuant che a scjât la vendite, fale che une des dôs cuadris a stedi zuiant une partide. In chest câs il zuiadôr al sarà trasferît apene che e finìs la partide. Se nissun al compre il zuiadôr, chest al restarà te tô scuadre. Se tu zontis cence volê il zuiadôr te liste, tu puedis gjavâlu. Tu puedis gjavalu de liste dome jefri i prins 10 minûts di cuant tu lu âs zontât e dome se no tu âs ricevût nissune ufiarte. Il cost par metilu in vendite a ti vignarà restituît. Daspò i 10 minûts, tu puedis simpri comprâlu tu stes!

Comprâ un zuiadôr

Par comprâ un zuiadôr tu âs di cjalâ il marcjât dai zuiadôrs, la liste di trasferiment, sot dal menu de Scuadre, sot il menu Mont o doprant la iconute dai trasferiments in alt a diestre. Culì tu cirarâs il tip di zuiadôr che ti covente e par fâ une ufierte tu jentris te pagjine dal zuiadôr fracant sul sô non. Tu âs di fâ alzâ la ufierte al mancul di 1 000 US$ o 2%, chel dai doi che al è plui alt. Se no je nissune ufierte sul zuiadôr tu puedis ufri il presid domandât, simpri che al sedi compagn o plui alt di 1 000 US$. Ten di ments che la some de ufierte plui il stipendi dal zuiadôr a cui tu fasis la ufierte (tu pais simpri il prin stipendi al moment dal acuist) no pues fâti superâ i 200 000 US$ di debit.

Tu puedis rilançà fin a le fin de aste. Se cualchidun a presente la sô ufierte mancul di 3 minûts prime de fin de aste, il tiermin al ven parât indevant di 3 minûts dal moment in cui e je stade fâte la ufierte.

Un biel aiût cuant che si comprin zuiadôrs, a son lis informazions leadis a lis sôs abilitâts, personalitât, e vie indevant. Tu puedis doprâ ancje il "Confronte trasferiments" par viodi a trop che son stâts vendûts zuiadôrs simii tai ultins dîs.

Ufiertis in automatic

Lis ufiertis in automatic a funzionin come chês altris. Se tu impuestis il tet massim, il sisteme al fasarà lis ufiertis par te cuant che al covente, aumentant la ufierte al minim pussibil (dal 2%, ma almancul 1 000 US$).

Tu puedis, in ogni moment, cambiâ il tet massim de ufierte (sedi in plui sedi in mancul), ma no tu puedis scancelâ la ufierte za fate. Il tet massim de ufierte tu puedis viodilu dome tu, chei altris gjestôrs a viodin dome la ufierte za fate.

Tu puedis vê dome une ufierte in automatic ae volte. Se la ufierte e je rivade al massim, no conte plui come ufierte in automatic, e tu puedis impuestâ une altre.

In cierts câs (come cuant che dôs scuadris a impuestin il stes tet massim in automatic, o cuant che doi gjestôrs a doprin la ufierte automatiche), o vin metût sù une logjiche, e culì o vin cualchi esempli par spiegâle.

L'agjent, la scuadre di origjine e lis tasis di trasferiment

Meti un zuiadôr te liste di trasferiment ti coste [money]. Dopo la vendite l'agjent dal zuiadôr, la scuadre di origjine e la ultime scuadre a cjapin la lôr part dai bêçs di vendite. Te pagjine dal zuiadôr tu puedis viodi trop che tu tegnis se tu vendis un zuiadôr. Chestis a son lis basis:

Trop che l'agjent al cjape al dipint di trop timp che il zuiadôr al è te tô scuadre.

La scuadre di origjine a cjape simpri il 2% dal presit di vendite. Cuant che tu sês la scuadre di origjine tu cjapis il 2% ogni volte che il zuiadôr al ven vendût. Ricuarditi che le prime volte che tu vendis un zuiadôr cressût te to scuadre no tu pais ne tu cjapis il 2%.

La ultime scuadre a cjape il 3% dal presit di vendite. Cuant che tu sês la ultime scuadre i bêçs che tu tiris a dipindin di tropis partidis che il zuiadôr al à zuiât te tô scuadre.

Viôt chestis tabelis par plui informazions.

Cuant che tu vendis un zuiadôr de zovanîls no tu sês considerât la ultime scuadre. Ma la prossime volte che al ven vendût tu tu saràs la ultime scuadre, simpri che al vedi zuiât al mancul une partide cun la tô scuadre.

Trasferìs i vuadagns aes riservis dal Consei.

Par certis venditis di zuiadôrs, il Consei a pues decidi di trasferî una part dai bêçs intes riservis dal Consei, cusì di jessi doprâts de scuadre plui indenant.

Chest al sucet dome par zuiadôrs specifics e par la plui grande part dai gjestôrs a sarà un event une vore râr.

Il Diretîf a ti disarà durant il proces se chist al stâ par sucedi e, in tal câs, le percentuâl dal vuadagn cha al larà tês Riservis.

Il Diretîf al pô falu cuant che pensin che un zuiadôr al è stât scambiât par resons speculativis, o par ingrumâ valôr. A pensaran che a le scuadre no i covente scambiâ il zuiadôr par motîfs competitîfs. (Storicamentri chests zuiadôrs a son stâts clamâts "Gold Bars", o "lingots di aur", de comunitât, par vie de lôr capacitât di mantignî il valôr tal timp).

Al moment, il Diretîf al considerarà di tignisi i bêçs dome pai Portîrs (a mancul nivel bon in Paradis) o par zuiadôrs cun potenziâl par deventâ alenadôrs (a mancul bon in carisme e a mancul insuficient in mistîr).

Le percentuâl de vendite che il Diretîf a mandarà tês riservis al dipent di tropis partidis che il zuiadôr al à zuiât di pôc timp pe to scuadre.

Le regule gjenerâl al è che pai titolârs regolârs, ducj i bêçs a laràn te tôs sachetis - nie al larà tês riservis. Par jessi considerât titolâr regolâr un zuiadôr al à di zuiâ a mancul 60 minûts a setemane.

Assencis par infortuni no saràn tignudis di cont, ma se un zuiadôr san al è tignût in panchine, il Diretîf a si tegnarà ancjemò plui bêçs pes Riservis.

Esempli: un zuiadôr cal rientre te definizion di "Gold Bar" al scomençe dutis lis partidis de stagjon. Cuant che il dirigent al decît di vendi il zuiadôr, il Diretîf nol interven. Chist al ûl disi che ducj i bêçs paiâts pal zuiadôr (mancul lis spesis dal agent) a saran a disposizion dal alenadôr. Però, se il trasferiment nol vâ a bon fin e il zuiadôr a ven metût tes riservis, daspò dôs setemanis, il 12% dal rigjâf de vendite al vignarà metût tes Riservis dal Diretîf. Daspò 4 setemanis tes riservis, le percentuâl al larà su al 24%. L'alenadôr cumò al decît di meti di gnûf il zuiadôr tai titolârs. Daspò sîs setemanis tai titolârs, zuiant tal campionât o te cope, il zuiadôr al pô sedi vendût di gnûf cence che nissune percentuâl al ledi tes Riservis dal Diretîf.

Come regule gjenerâl a coventin tres setemanis zuiant tal campionât o te cope par recuperâ dos setemanis cence zuiâ. Sal zuie dome amichevulis, il recupar al durarâ il dopli dal timp. Se un zuiadôr al è stât tirât su te to scuadre, il Diretîf no cjaparâ nuie, cualchisedi il so nivel e condizion di titolâr. Chest a si apliche ancje ai zuiadôrs che an zontât la to scuadre tes ultimis dôs setemanis e no an vût timp di deventâ titolârs.

I trasferiments a podaressin influençâ il spirit di scuadre

Sie cul vendi che cul comprâ zuiadôrs al è il riscli di un câl dal spirit di scuadre. Il riscli al aumente cuant che vendis un zuiadôr amât e cuant che tu compris un stice boris. Nol è nissun riscli di câl se tu vendis un zovin jenfri 6 dîs di cuant che al è rivât in prime scuadre.

Studament dai servers

Lis scjadincis e puedin jessi estindudis (te maniere plui corete pussibil) in câs di studaments dai server. Ten di ments che i server e podaressin sedi studâts cuant che il trasferiment al sta par scjadi. Il trasferiment al sarà completât dome cuant che il zuiadôr al rive te gnove scuadre e fin chel moment al podares sedi sogjiet di une estension de scjadince

Spietant l'ultin moment par fa la tô ufierte al è simpri un riscli. Al è conseât meti sul marcjât i zuiadôrs cul presit minim acetabil, in maniere di no restâ freâts tal câs di un studament imprevist dai server.

Compuartament leâl tal marcjât dai trasferiments

I bogns zuiadôrs e i bêçs a son doi aspiets fondamentâi in Hattrick, al è duncje impuartant che nissune scuadre e puedi gjoldi di ativitâts stranis tal marcjât dai trasferiments. Chest al vûl dî che comprâ zuiadôrs a presits masse alts al è proibît, come che e je proibide cualsisei ativitât che e smicje a fâ vê un cualchi benefici finanziari a une scuadre. Dome lis cualitâts dai zuiadôrs come l'abilitât, l'etât, e il potenziâl e l'influence sul zûc a son determinants pal valôr di marcjât.

I Game Master a son autorizâts a scancelâ o comedâ ufiertis esagjeradis, multâ lis scuadris o ancje bandî i utents cjapâts dentri. Se tu âs ricevût une ufierte clarementri masse alte su un to zuiadôr, par plasè contate subite i GM. Par contatâ un GameMaster, dopre la nestre pagjine dai contats.

Zovanîls

Zovanîls

Tu puedis acuisî gnûfs zuiadôrs pe tô scuadre normâl reclutant zuiadôrs de zovanîls. Chest al pues jessi fât in doi mûts:

  • Promovi un zuiadôr diretementri in prime scuadre doprant la rêt dai osservadôrs.
  • Fâ partî une scuadre zovanîl, reclutâ talents ogni setemane e fâju cressi. Tu puedis zuiâ partidis cuintri altris scuadris in seris privadis o publichis e, eventualmentri, promovi i zuiadôrs in prime scuadre.

Promovi zuiadôrs a câs diretementri in prime scuadre al è un mût sempliç e eficient par vê gnûfs zuiadôrs. Gjestî la scuadre zovanîl e je une sfide plui grande, ma a podarès jessi un grum plui divertente.

Tu puedis doprâ dome un sisteme a la volte. Se tu stâs doprant la scuadre zovanîl, no tu puedis promovi un zovin de rêt dai osservadôrs. Dut câs, i coscj de scuadre zovanîl a vegnin mostrâts come investiments te rêt dai osservadôrs, rindint plui facil par te capî se tu vuelis sierâ lis zovanîls e doprâ la rêt dai osservadôrs al sô puest.

Rêt dai osservadôrs

Ogni setemane tu puedis acuisî un gnûf zuiadôr mandant i osservadôrs a cirî un pe prime scuadre. Miôr e je la rêt di osservadôrs, miôr a son lis pussibilitâts che il zovin al vedi sucès. No tu puedis sielzi al tip di zuiadôr ti saltarà fûr, infûr che sielzi se portîr o zuiadôr normâl. No stâ crodi di vê ogni setemane zuiadôrs di alt nivel. La maiôr part dai zuiadôrs conseâts dai osservadôrs no larà ben pe tô scuadre. Se tu rivarâs a meti un o doi di lôr diretementri in prime scuadre tu podarâs sedi sodisfat – pense cemût che funzionin chestis robis te realtât!

La maiôr part di scuadris a investissin un grum di bêçs te lôr rêt di osservadôrs, ma a son ancje chei che spindin di mancul o ancje nie, comprant i rinfuarçs da la liste dai trasferiments. A ogni mût, se tu decidis di investî te tô rêt di osservadôrs, calcole che al pues passâ un pôc di timp prime che il to investiment al paiedi cun zuiadôrs decents. Ad esempli tu viodarâs che no ti conven doprâ la rêt se il nivel di cheste al è "misar"

Ogni setemane tu puedis fa un investiment grant (20 000 US$), medi (10 000 US$), o piçul (5 000 US$) in te tôrêt di osservadôrs. Un grum di investiments piçui a son miôr di pocs ma grancj. In altris peraulis, al è savi fâ plans a tiermin lunc – se tu varâs voie di investî un grum di fonts aumentant il nivel de rêt dai osservadôrs, grancj investiments a puartin risultâts plui velocementri. Se tu vuelis fâ su une struture di sest gradualmentri, cence spindi un grum di bêçs, fâs un piçul investiment ogni setemane. Se no tu investissis regolarmentri alc in te rêt di osservadôrs, la struture a larà in piês ae svelte. Une volte che il nivel de rêt al è calât, al starà un grum di timp a tornâ sù.

Tu puedis promovi dome un zovin par setemane. Se no tu cambiis l’impuart, e vignarà investide la stesse cifre de setemane prime.

La promozion di un zovin ti costarà 2 000 US$.

Informazions su lis ativitâts de tô scuadre zovanîl si cjatin tal menù “La scuadre” sot “Scuadre Zovanîl”. Chi tu puedis cambiâ la cifre di investî ogni setemane te rêt di osservadôrs, e ancje cjatâ un zovin di zontâ ae prime scuadre ogni setemane.

Scuadre zovanîl

Vê une scuadre zovanîl al vûl dîsi che tu âs di gjestîle ativementri. Tu âs di assumi osservatôrs, sielzi l'alenament e decidi la formazion e lis tatichis. La tô scuadre zovanîl a zuiarà intun campionât zovanîl a to sielte; par esempli tu puedis zuiâ intun campionât insieme a amîs o coleghis. Ogni tant la to scuadre zovanîl a pues zuiâ amichevulis cuintri scuadris di dut il mont.

Scomença une gnove scuadre zovanîl

Tu ativis la scuadre zovanîl de pagjine "La to scuadre", sot il menu "Scuadre zovanîl". Tu vuadagnis ancje un alenadôr e un osservadôr. Cualsisedi altri font al à di jessi metût a zero prime de ativazion. Ti saran ancje dâts cualchi zuiadôr imediadementri par permeti a la tô scuadre di zuiâ daurman. Ad ogni mût, chei zuiadôrs saran cjolts su a câs des scuelis locâl e a saran sclapeçocs.

Il campionât zovanîl

La tô scuadre zovanîl e zuiarà intun campionât che tu sielzis tu, o tu puedis sielzi di creâ tu un gnûf. Un campionât zovanîl al pues vê 4, 6, 8, 12 o 16 scuadris, e al pues sedi privât (il creatôr dal campionât al invide le int a zontâsi) o public (libar par ducj). Il creatôr dal campionât al po ancje sielzi cuant che lis partidis e an di sei zuiadis. Une volte che il campionât al è plen, al tache automatichementri.

I osservadôrs

Cuant che tu ativis le tô scuadre zovanîl ti ven subite assegnât un osservadôr. Tu sielzis in ce regjon al a di cirî talents, e tu i puedis ancje dî di cirî un tip specific di zuiadôr.Se tu i disis di cirî un tip specific di zuiadôr (par esempli une ale) ti consearà un zuiadôr di chest tip il plui des voltis, ma i zuiadôrs a saran in gjenerâl piês.

Tu puedis ancje assumi altris osservadôrs se tu vuelis, ma no tu puedis vê plui di 3 (e no mancul di un).Une volte ae setemane ogni osservadôr ti proponarà un zuiadôr cuant che tu lu clamis.

Se tu âs plui di un osservadôr, tu puedis ancje valutâ une seconde ofierte (e une tierce se tu âs trê osservadôrs) se tu disis di no ae prime. Ma visiti, se tu sielzis di dîsi di no ae prime ofierte no tu podarâs tornâ indaûr. Une volte che tu âs dite di no, al è definitîf.

I zuiadôrs

La tô scuadre zovanîl no po vê plui di 18 zuiadôrs contemporaneamentri. I zuiadôrs che rivin inte scuadre zovanîl saran di 15-16 agns. Gran part des lôr abilitâts e son inmò di scuvierzi, cussì no tu viodarâs dutis lis lôr abilitâts e personalitâts come pai zuiadôrs plui vecjos. Par cognossi i tiei zuiadôrs tu varàs di provâju in posizions diferentis sul cjamp, par viodi la che zuin miôr. Par judâti tu âs la valutazion cun lis stelis, i coments dal osservadôr e il rapuart dal alenadôr. Tramit l'alenament tu podarâs ancje rivelâ lis lôr abilitâts (plui informazions su chest te sezion dal alenament), e cundiplui tu puedis cjatâ altris indicazions te cronache de partide.

Partidis

Une volte par setemane le tô scuadre e zuie une partide di campionât e ogni tierce setemane tu âs ancje la pussibilitât di zuiâ une amichevule. Tu dâs i tiei ordins prime e tu sielzis la tatiche di zûc come che tu fasis pe prime scuadre. Se no tu fasis la formazion, i canais a zuiaran cuntune formazion a câs. Prime di dut e sielzi il portîr, daspò e jempli la linie di difese (al massim 5), seguide dal centricjamp (al massim 5), e par finî i tacants (al massim 3).

Alenament

I zuiadôrs zovins a puedin concentrâsi su doi tips di alenament contemporaneamentri, un primari e un secondari. L'alenament primari al a plui efiet che il secondari. tu puedis sielzi di alenâ la stesse carateristiche (par esempli difese) come alenament primari e secondari, ma l'efiet dal alenament al sarà plui grant se tu sielzis doi diferents tips di alenament.

I zuiadôrs des zovanîls e ricevin l'alenament sedi par lis partidis di campionât (efiet plen) sedi par lis amichevulis (efiet plui piçul). L'alemanet al ven calcolât par partide, cussì a puedin alenâsi dôs voltis (e a voltis ancje trê) te stesse setemane. Tu âs di impostâ l'alenament prime che a scomenci la partide. L'efiet dal alenament si viôt apene che a finìs la partide. Subit daspò de partide, l'alenadôr ti fasarà un rapuart su ce che al è sucedût te partide, cuntun grum di consei sul stât dai zuiadôrs. Tu puedis ancje vê la pussibilitât di rivelâ ciertis abilitâts:

Pal alenament primari, l'alenadôr ti disarà la abilitât curint di un zuiadôr che al à zuiât almancul 44 minûts intune des posizions interessadis dal alenament (par esempli ricevint plui di un piçul efiet). Il stes al vâl pal alenament secondari, ma in chist câs l'alenadôr ti disarà il potenziâl massim impen dal nivel curint. Il potenziâl di un zuiadôr nol vignarâ ripuartât se chist al rive al massim nivel te stesse setemane, in chist câs l'alenadôr a ti disarâ che nol covente plui alenâ il zuiadôr in che abilitât.

Ten di ments che no tu ricevarâs un rapuart pal alenament secondari se chest al è compagn dal alenament primari. Se ducj i zuiadôrs alenabii a àn lis abilitâts riveladis, l'alenadôr nol podarâ dâti chest tip di informazion.

Cundiplui, l'alenadôr ti menzonarâ un dai trê zuiadôr cul potenziâl plui alt (massim nivel) intune des abilitâts no alenadis.

Promozion in prime scuadre

Ogni setemane tu puedis promovi un zovin te prime scuadre. Un zuiadôr zovin al scugne vê al mancul 17 agns e sei stât in scuadre par minim une stagjon (112 dîs) par sei promovût in prime scuadre. Come simpri, no tu puedis ve in scuadre plui di 50 zuiadôrs. Tu scugnis promovi un zuiadôr prime che al finisi 19 agns, se no al cirarà alc altri ce fâ inte so vite.

I coscj

Cuant che tu fasis partî la scuadre zovanîl tu âs di paiâ une tase una-tantum di 5 000 US$ dai tiei coscj temporaniis. Tignî in pins une scuadre zovanîl cuntun esploradôr al coste 10 000 US$ par setemane e ogni esploradôr adizionâl al coste 5 000 US$. Tu paiaràs ancje altris 5 000 US$ come bonus pe prime setemane di stipendi di ogni gnûf esploradôr. I coscj setemanai de Scuadre Zovanîl a son segnâts come "Spesis pe Zovanîls" tal rapuart setemanâl. La scuadre zovanîl no à membris dal staff in plui, a si afidin ai gjenitôrs par che si cjolin cure dai traspuarts, pachis, feridis e v.i. - lu fasin cence nissun cost adizionâl. Tal stes timp lis zovanîl no an nissun vuadagn, i unics spetatôrs di solit son nome i gjenitôrs e i amîs de mularie che zuie.

Promovi in prime scuadre al coste 2 000 US$.

Oltri chest, l'unic cost adizionâl tu lu varàs se tu disis al to esploratôr di cirî zuiadôrs intune altre regjon, tu scugnarâs paiai il bigliet dal aparechio.

Sierâ la scuadre zovanîl

Se tu vuelis sierâ la scuadre zovanîl tu â s di jessi jenfri dôs stagjons de zovanîls, o la tô scuadre no à di jessi in nissun campionât zovanîl. Dut câs tu as di tignî la scuadre zovanîl par al mancul sîs setemanis. Tu puedis tornâ a fâ partî la scuadre zovanîl, ancje vie par un campionât zovanîl, doprant la funzion "Torne tache la scuadre zovanîl" te pagjine de panoramiche de scuadre zovanîl. Cheste azion e je ireversibile e ducj i zuiadôrs de zovanîl a saran licenziâts, la vecje scuadre e restarâ tal sô campionât e tu varâs di cjatâ un gnûf campionât pe gnove scuadre. Cheste opzion e pues sedi doprade dome une volte ogni 3 stagjons (48 setemanis).

Visiti che le opzion par fâ ripartì le scuadre zovanîl al sarâ mostrade dome se le academie a jè stade inative (nissune clamade ai osservadôrs) par almancul pes 3 setemanis precedentis o se no tu âs clamât i osservadôrs in chiste setemane e tu âs mancul di 9 zuiadôrs eleibî (under 19) te scuadre zovanîl.

Il sisteme des seris

Une stagjon di Hattrick e je lungje 16 setemanis: 14 turnis di campionât (8 scuadris in ogni serie che zuin cuintri dôs voltis), une setemane pe cualificazions e une setemane cence ativitâs di campionât.

La struture dai campionâts

Il numar des categoriis al pues jessi diferent di un paîs a chel altri, ma la struture di base e je simpri la stesse. Il sisteme olandês par esempli al è fat cussì:

1 I Division (La serie A) 4 Division II (II.1, II.2, II.3, II.4) 16 Division III (III.1, III.2, fin a III.16) 64 Division IV (IV.1, IV.2, fin a IV.64) 256 Division V (V.1, V.2, fin a V.256) 1024 Division VI (VI.1, VI.2, fin a VI.1024) 1024 Division VII (VII.1, VII.2, fin a VII.1024) 2048 Division VIII (VIII.1, VIII.2, fin a VIII.2048) 2048 Division IX (IX.1, IX.2, fin a IX.2048) 4096 Division X (X.1, X.2, fin a X.4096) 4096 Division XI (XI.1, XI.2, fin a XI.4096)

Ten di ments che de seste serie in sù, il numar dai zirons in ogni division al doplee ogni doi nivei.

Promozions, retrocesions e cualificazions

Se tu vincis la tô serie tu vâs diretementri te division plui alte, o pûr tu zuis une partide di cualificazion. Te divisions II-VI i vincidôrs de seris cun plui ponts a passin diretementri a la serie plui in alt, chei altris a zuin partidis di cualificazion. Te division plui bassis ducj i vincidôr a vegnin promovûts diretementri. Te divisions dispar (VII, IX e vie indevant) ancje i seconts e vegnin promovûts diretementri.

I vincidôrs de serie che an di zuiâ lis partidis di cualificazion a zuin cuintri une scuadre che je rivade al 5° o 6° puest te division subit sore. Jenfri ducj i vincidôrs de seris che àn di zuiâ lis partidis di cualificazion, i miôrs a zuin cuintri la scuadre rivade al 6° puest, chêi piês cuintri che rivade al 5° puest. La scuadre de division plui in alt a zuie in cjase. Se il vincidôr de serie al vinç, lis dôs scuadris si scambin il puest tai campionâts. Se la scuadre de division plui alte a vinç, lis scuadris a restin al lôr puest.

Se tu finissis al puest 7 o 8 tu vegnis retrocedût te division plui in bas (infûr de division plui basse). Parsore la serie numar 6, la scuadre retrocedude cun lis miôr statistichis (la miôr di chês finidis al puest 7) a scambiin il puest cun le scuadre promovude plui fuarte. La piês scuadre retrocedude a scambie il puest cun la piês promovude. Se tu stâs retrocedint de division numar 6 (o inferiôr), la miôr scuadre retrocedude a si scambie cun la piês scuadre promovude.

Tes divisions VII e IX lis scuadris rivadis ai puescj 3 e 4 a zuiaran cualificazions pe promozion, e tes divisions VIII e X, lis scuadris rivadis al secont puest a zuiaran cualificazions pe promozion ancje lôr.

Scambi serie tal barcon dai cambiaments

Se la to scuadre e je in une des 3 ultimis divisions de leghe, al è pussibil cambiâ di une serie a une altre de stesse division. Par fâ chest, al à di sedi un puest libar te serie là che tu âs gust di lâ, e chest si podarà viodi te polse di fin stagjon. In plui, se tu âs une scuadre in plui, come part dal to jessi Supporter, lis tôs scuadris no podaran jessi te stesse serie.

Retrocesion e promozion dai bot

Ae fin di ogni stagjon, dutis lis scuadris bot des divisions de VI in ju, a vegnin retrocessis te plui basse division pussibile. La uniche ecezion e jê te division VI, dulà che cualsisei bot che al rive prin al vegnarà promovût o al zuiarà la partide di cualificazion come che al fos une scuadre normâl. Lis scuadris bot des divisions de V in su a vegnin tratadis come lis scuadris gjestidis dai umans in tiermins di promozion e retrocession.

Dal moment che chestis scuadris robot a vegnin retrocedudis, lis secondis scuadris veris e cjapin la lôr posizion e a vegnin promovudis. Chestis scuadris e saràn etichetadis come "Pierdints Fortunâts" e saràn scuadris che e àn pierdût lis partidis di cualificazion, o, ta cualchi câs, ancje scuadris retrocedudis diretementri. Tu puedis disativâ chest tip di promozion intes impostazions de scuadre.

Se e son mancul gjestôrs te ultime serie che bot te serie parsore, il sisteme al siere la ultime serie e al cjape provediments par trasferî i gjestôrs.

posizion tal campionât e ranking

La posizion in classifiche e je determinade, in ordin di impuartance, dai ponts, de diference rêts e dai goi fats. Chest di conseguence al determine il to ranking, che al ven doprât par fâ i cubiaments te partidis di Cope e di cualificazion. La posizion tal ranking a ten cont, in ordin di impuartance di: il nivel de serie, la posizion in campionât, i ponts, la diference rêts e i goi fats. Sie pal ranking che pe posizion te division: se dutis chestis robis e son compagnis une gjavade a sortee a decît la posizion.

Premis in bêçs

Se tu finissis prin, secont, tierç o cuart tu varàs un premi in bêçs. Trop che tu vuadagnis al dipint de posizion e de division dulà che tu zuis.


Nivel de seris 1 2 3 4
Division I 2 000 000 US$ 1 175 000 US$ 825 000 US$ 500 000 US$
Division II 1 350 000 US$ 1 050 000 US$ 750 000 US$ 450 000 US$
Division III 1 200 000 US$ 925 000 US$ 675 000 US$ 400 000 US$
Division IV 900 000 US$ 700 000 US$ 500 000 US$ 300 000 US$
Division V 600 000 US$ 475 000 US$ 325 000 US$ 200 000 US$
Division VI 525 000 US$ 400 000 US$ 300 000 US$ 175 000 US$
Altris divisions 450 000 US$ 350 000 US$ 250 000 US$ 150 000 US$

Al è ancje un premi di 10 000 US$ se tu âs il capocanonîr de serie. Il premi al ven paiât dopo la ultime partide de stagjon. Se doi zuiadôrs a rivin a paritât di goi, ducj i doi i parons a cjapin il premi. Dut câs, se doi dai tiei zuiadôrs a rivin a paritât, tu ricevarâs dome un premi.

Bonus pe promozion

Se tu vegnis promovût a une division superiôr tu cjapis un bonus pe promozion in bêçs. Par di plui la promozion a puarte plui int tal to club di tifôs; tu varàs il 10% di tifôs in plui (tal stes mût, se tu retrocedis tu pierdis il 10% di tifôs). Se tu vegnis promovût "gratis" però, tu cjapis dome il bonus di tifôs. Cualchi esempli si à se tu vegnis promovût al puest di un robot o pes promozions extra dal campionât Hattrick Internazionâl.


Nivel de seris Promozion direte Promovûts dopo cualificazions
Division I - -
Division II 500 000 US$ 175 000 US$
Division III 450 000 US$ 150 000 US$
Division IV 400 000 US$ 125 000 US$
Division V 300 000 US$ 100 000 US$
Division VI 200 000 US$ 75 000 US$
Altris divisions 175 000 US$ 50 000 US$

Il sisteme de Cope

Partecipâ a une des Copis di Hattrick e jê une sfide emozionant par ogni gjestôr, e adun une buine maniere par fâ esperience pai tiei zuiadôrs e vuadagnâ bêçs in plui pe tô scuadre. Il sisteme des Copis di Hattrick al è stât pensât par ufrî une significative esperience a scuadris di ducj i nivei e par sigurâ che ogni scuadre e vedi almancul trê partidis di cope ogni stagjon.

Ogni scuadre de Division 6 in sù e zuiarà pe Cope Nazionâl. Se eliminade adore de Cope Nazionâl, e zuiarà intune Cope di nivel plui bas. Se la tô leghe e à plui di 6 divisions, e sarà ancje une Cope di Division pe ogni Division sot de numar 6. Lis scuadris di chestis divisions (de 7 in jù) e zuiaran te Cope di Division invezit de Cope Nazionâl.

Se la tô scuadre e ven eliminade adore, te Cope di Division, e varà, come te Cope Nazionâl, la pussibilitât di partecipâ te Cope plui basse.

Calendari di cope

Lis partidis a si zuin vie pe setemane. Il prin turni de Cope Nazionâl e de Cope Division si zuin cualchi dì prin dal inizi dal campionât. Lis copis Sfidants a son formadis di scuadris eliminadis de Cope Nazionâl o des Copis Division, e duncje la prime partide si zuie la setemane daspò. A esistin Copis Sfidants diferentis pe Cope Nazionâl e par ogni Cope Division. Il prin tô sfidant te Cope, e la Cope l= che tu zuiarâs a son anunziâts une setemane prin. Lis sfidis daspò si viodin subit dopo la fin des partidis.

Lis scuadris che a jentrin te competizion daspò la prime partide a cjataran simpri chês za dentri. Se lis scuadris a jentrin tal stes moment, lis scuadris cun la miôr posizion a cjataran chês metudis piês (in pratiche, se tu restis te Cope Nazionâl par 5 o 6 turnis, se tu jentris te Cope Challenger, tu zuiarâs cuintri lis scuadris eliminadis tai prins turnis de Cope Nazionâl, cence tignî di conte la classifiche regolâr pes Copis).

Lis scuadris e son valutadis in base ae serie dulà che a zuin te stagjon, e daspò secont cheste division:

Cjamps di Cope

La regule principâl e je che la scuadre plui fuarte ancjemò in Cope e zuiarà cuintri la scuadre plui debile ancjemò in Cope. Par decidi chest o doprin una classifiche di Cope, spiegade plui indenant.

Intai ultins 6 turnis di Cope, la classifiche no influençe plui il vantaç in cjase o in trasfierte parcè che dutis lis partidis e si zuin ta cjamps neutris.

Estrazion a sorte de Cope

How is your opponent in the Cup decided?

In the first round of the Cup, the highest-ranked team will always play away against the lowest-ranked team in the Cup.

Before the first round kicks off, the draw for the second round is made. For this draw, it is assumed that all high-ranked teams progress from the first round.

If a lower-ranked team wins in the first round, it will inherit the place of its opponent in the second round. This could give it an easier opponent than it would otherwise have gotten in that round.
However, this advantage does not last. Before the second round starts, the draw for the third round is made. Again, all remaining top-ranked teams are matched against the remaining low-ranked teams.

The advantage of this system is that for any Cup round, all remaining teams will know what happens if they progress to the next round. There is always another match, the winner of which will play the winner of your match in the next round.

Chi c'al è un esempli di cemût che funzione la estrazion a sorte de Cope Hattrick:

1. Intal prin turni, o vin lis seguentis 16 scuadris e scuintris:

Prin Turni

16e scuadre-1e scuadre
15e scuadre-2e scuadre
14e scuadre-3e scuadre
13e scuadre-4e scuadre
12e scuadre-5e scuadre
11e scuadre-6e scuadre
10e scuadre-7e scuadre
9e scuadre-8e scuadre

I scuintris previodûts pal 2t turni, come pandûts prime dal 1n turni a son:

8e scuadre-1e scuadre
7e scuadre-2e scuadre
6e scuadre-3e scuadre
5e scuadre-4e scuadre

However, two matches ended in surprise wins for the underdogs - Teams 16 and 14 outperformed. Because of this, the actual matchups in Round 2 will be:

8e scuadre-16e scuadre
7e scuadre-2e scuadre
6e scuadre-14e scuadre
5e scuadre-4e scuadre.

Now, when the draw for Round 3 is done, the system again assumes that the top-ranked teams will win, hence creating this draw:

8e scuadre-2e scuadre
6e scuadre-4e scuadre

If Team 16 wins again, it will acquire the seat of Team 8.
If Team 14 wins again, it will get the seat of Team 6.

Classifiche di Cope

La classifiche de Cope e ven doprade cuant che ven creade l'estrazion a sorte di Cope. E je una classifiche statiche che no cambie una volte tacade la Cope. Il prin fatôr pe classifiche al è la division dulà che zuie la scuadre vie pe stagjon in cors. Lis scuadris e son duncje classificadis dentri chescj grups divisionai cusì come chi daurman:

1. Scuadris ativis retrocedudis
2. Scuadris ativis che no son stadis ni retrocedudis e ni promovudis
3. Scuadris che e son stadis promovudis cun la lôr fuarce
4. Scuadris promovudis "gratis" (al puest di un bot)
5. Bot, in câs di puescj libars.

Lis scuadris di ogni grup e vegnin ordenadis in base ae classifiche ae fin de stagjon. La classifiche e reste la stesse pe durade de cope.

Partecipâ a una Cope Secondarie plui indenant

Par lis copis Sfidant e Consolazion, al ven cjapât in considerazion ancje il timp di jentrade, par il cjaf de serie. Lis scuadris che si son iscritis prime e àn la ciertece di jessi cjafs di serie plui alts rispiet a ches che si son iscritis dopo.

Un esempli al podarès jessi che la to scuadre e rive a stâ inte Cope Nazionâl fin al turni 5 o 6 prime di jessi eliminade. Intant che il to viaç al continue intune Cope Sfidant di nivel inferiôr, tu sarâs simpri cjâf di serie inferiôr rispiet aes scuadris che si son zontadis prime di te. La scuadre cui ponts plui alts tra chês che son jentradis tal prin turni e zuiarà cuintri la scuadre cui ponts plui bas tra chês che son jentradis plui di pôc.

Formât de Cope

La Cope plui impuartante e je la Cope Nazionâl. Cheste e je vierte a ogni scuadre de Division 6 in sù, che a vedi un gjestôr reâl. Dome lis scuadris miôr a podaran vincile, ma ogni scuadre che a va indenant e cjaparà dai premis.

Ad ogni mût, se la tô scuadre a ven eliminade adore de Cope Nazionâl, tu varâs une seconde pussibilitât. Se tu sês eliminât in un dai prins sîs turnis de Cope Nazionâl, tu podarâs vê un puest in une des trê Copis Sfidants nazionâls. Partecipâ a une di chestis copis Sfidants al sarà istès atratîf pe scuadre, ma i premis a saran plui bas de Cope Nazionâl. Se tu puedis, restâ te Cope Nazionâl al paiarà simpri.

Lis trê Copis Sfidants a son clamadis Smeralt, Rubin e Zafîr. La Cope Smeralt e cjape lis scuadris eliminadis tal turni 1 e tal turni 6. Lis scuadris eliminadis tal turni 2 e tal turni 5 a van te Cope Rubin. Lis scuadris eliminadis tal turni 3 e tal turni 4 a van te Cope Zafîr. Lis trê Copis a van insiemi une cun che altre e cun la Cope Nazionâl, e ognidune a varà un vincidôr. Ma ricuarditi che lis trê copis a podaran vê un non diferent in base ae leghe.

Lis scuadris eliminadis tal prin turni des Copis Smeralt e Rubin e laran te Cope Consolazion. Cheste Cope no dâ nissun premi, ma i vincidôrs a cjaparan un trofeu istès.

In leghis cun plui di sîs divisions, li Copis Division a son organizadis de division 7 in jù. Lis Copis Division a van daûr un percors similâr ae cope principâl, aes trê copis Sfidants Smeralt, Rubin e Zafîr e ae Cope Consolazion. La diference e sta tal fat che i bêçs dai premis a son di mancul.

La grandece des Copis e je determinade dal numar di scuadris cualificadis pe Cope che àn un gjestôr uman. Si sielzarà la grandece plui piçule che a vedi dentri dutis lis scuadris umanis. Une volte che dutis lis scuadris umanis a saran dentri, si jemplarà il rest cun scuadris bot.

1. La cuantitât di scuadris cualificadis e gjestidis dai umans al è contât
2. Si sielç il numar plui piçul par fâ jentrâ dutis lis scuadris gjestidis dai umans
3. Cheste Cope e ven duncje prime jemplade des scuadris umanis
4. Daspò si doprin i bots "regolârs" dal sisteme des leghis
5. Se nol baste, si crein gnovis scuadris bot dome pe Cope.


Setemane Cope Nazionâl Cope des Sfidis
(Smerald)
Cope des Sfidis
(Rubìn)
Cope des Sfidis
(Zafîr)
Cope di Consolazion
Scuadris Scuadris Scuadris Scuadris Scuadris
1 16384
2 8192 8192
3 4096 4096 4096 4096
4 2048 2048 2048 2048 4096
5 1024 1024 1024 2048 2048
6 512 512 1024 1024 1024
7 256 512 512 512 512
8 128 256 256 256 256
9 64 128 128 128 128
10 32 64 64 64 64
11 16 32 32 32 32
12 8 16 16 16 16
13 4 8 8 8 8
14 2 4 4 4 4
15 - 2 2 2 2
16 - - - - -
  • Lis scuadris che e àn pierdût tal prin turni e tal sest de Cope Nazionâl a laran te Cope Sfidants Smeralt.
  • Lis scuadris che e àn pierdût tal secont turni e tal cuint de Cope Nazionâl a laran te Cope Sfidants Rubin.
  • Lis scuadris che e àn pierdût tal tierç turni e tal cuart de Cope Nazionâl a laran te Cope Sfidants Zafîr.
  • Scuadris sconfitis tal prin turni de Cope Sfidants Smeralt e de Cope Sfidants Rubìn a van te Cope di Consolazion.

Efiets su la scuadre

Un aspiet impuartant des Copis, a son lis opzions tatichis che chestis a presentin. Restâ te Cope par tant timp ti dâ plui partidis competitivis, e duncje plui oportunitâts par aumentâ la confidence e il spirt de scuadre pesr partidis di campionât. Lis partidis di Cope a dan ai zuiadôrs plui esperience, che cui bêçs dai biliets a rindin l'esperience de Cope ancjemò plui interessante. Ma no dutis lis Copis a varan il stes impat.

Cartelins e infortunis a saran in vore in dutis lis Copis. Se il tô zuiadôr al cjape un cartelin in une partide di Cope al podarès sedi sospindût te partide daspò dal campionât.

Il spirt de scuadre, la confidence e l'umôr dai tifôs: Dome lis partidis de Cope Nazionâl e de Cope Division a varan un efiet su chescj valôrs. Lis partidis zuiadis in altris copis e an l'efiet di une amichevule, par chel che al rivuarde il spirt de scuadre, la confidence e l'umôr dai tifôs.

Esperience: la Cope Nazionâl e che de Division a dan a un zuiadôr il dopli de esperience rispiet a une partide di campionât. La Cope Sfidant e la Cope Consolazion a dan a un zuiadôr la metât de esperience rispiet a une partide di campionât.

Jentradis di Cope

I biliets vendûts a son une vôs une vore impuartante di un bon percors tes Copis. Plui tu restis te Cope e plui spetatôrs e incàs tu varâs. La Cope Nazionâl e lis Copis des divisions a son plui atrativis des Copis di Consolazion o dai Sfidants. Se une Cope Nazionâl o de Division a clame la stesse int des partidis di Campionât (almancul tai turnis plui avanzâts), lis altris Copis a son scuasit come amichevulis, come spetatôrs presints. La Cope Nazionâl dai Sfidants e clame trê voltis in plui di spetatôrs di une amichevule internazionâl. La Cope Nazionâl di Consolazion e clame dôs voltis in plui di spetatôrs di une amichevule internazionâl. La Cope de Division Sfidants e clame dôs voltis in plui di spetatôrs di une amichevule internazionâl. La Cope di Consolazion de Division e clame il 50% in plui di spetatôrs di une amichevule internazionâl.

La scuadre in cjase e cjape il 67% dal incàs, chê fûr cjase il 33%. Tai ultins sîs turnis lis scuadris si dividin l'incàs 50/50. In gjenerâl, i tifôs no son une vore interessâts tai prins turnis de Cope, ma al incrès cun il lâ indenant de manifestazion. E je ancje vere che i tifôs di une scuadre di divisions inferiôrs e àn gust di viodi une partide cuintri une scuadre plui adalt, ma nol è vêr il contrari. Lis miôr scuadris de Cope a cjapin bêçs, come che si viôt te tabele culì sot. No esistin premis pal miôr marcjadôr.

Cope Nazionâl

Posizion Cope Nazionâl Cope des Sfidis Cope di Consolazion
Vincidôr 1 500 000 US$ 300 000 US$ -
Secont 1 000 000 US$ 150 000 US$ -
Semifinâl 750 000 US$ 100 000 US$ -
Cuarts di finâl 500 000 US$ 50 000 US$ -
16esims 250 000 US$ 25 000 US$ -
32esims 200 000 US$ - -
64esims 180 000 US$ - -
128esims 160 000 US$ - -
256esims 140 000 US$ - -
512esims 120 000 US$ - -
Posizion Cope de Division Cope des Sfidis Cope di Consolazion
Vincidôr 300 000 US$ 150 000 US$ -
Secont 150 000 US$ 100 000 US$ -
Semifinâl 100 000 US$ 50 000 US$ -
Cuarts di finâl 50 000 US$ 25 000 US$ -
16esims 25 000 US$ - -

Amichevulis

Par podè alenà i tiei zuiadôrs tes justis posizions e je la pussibilitât di zuiâ lis partidis di alenament se no tu stâs zuiant in Cope. Di solit lis amichevulis a vegnin dopradis par fâ zuiâ e alenâ lis riservis, ma al è ancje un buin mût par provâ gnovis tatichis. O pûr, parcè no, sfidâ il to miôr amî par une cuestion di onôr.

Organizâ une amichevule

Il mût plui sempliç par cjatâ une amichevule al è chel di zontâ la tô scuadre al grup pe amichevulis te pagjine de sifidis. Sielç ce tip di partide e aversari che tu vuelis, e il sisteme al organizarà in automatic une amichevule cuntunaltre scuadre (simpri che tu rispetedis i criteris impuestâts di une scuadre che rispiete i tiei criteris).

Tant che tu sês fûr de cope e che no tu âs bielzà organizât une amichevule, tu puedis sfidâ cualsisei zuiadôr che nol vedi partidis in calendari. Ciertis scuadris e podaressin sedi no disponibilis par vie des preferencis dal lôr gjestôr o par vie dal stât de Licenze di Gjestôr.

Dutis lis tôs sfidis (inclusis lis sfidis ricevudis) a son mostradis sot il menu "Sfidis". Cuant che la sfide e ven acetade, la amichevule a ven zontade aes partidis, e tu puedis sielzi la formazion come al solit.

Amichevulis de pause de stagjon

Durant lis setemanis 15 e 16 de stagjon tu podarâs zuiâ amichevulis jenfri il fin setemane, a pat che no tu zuiedis lis cualificazions.

Durant chest periodi, sfidâ cualchidun par une amichevule al sarà un pôc diferent. Cuant che tu fasis la sfide, tu podarâs sielzi se l'amichevule a sarà par durant la setemane o tal fin de setemane.

Il barcon par sfidâ durant il fin de setemane, nol impuarte se a nivel internazionâl o nazionâl, al va dal Lunis aes 06:00 al Vinars aes 23:59.

Tips di amichevulis

A son doi tips di partidis amichevulis: amichevulis normâls e amichevulis cun regulis di cope. Se une partide di cope a finìs in paritât dopo i timps regolamentârs e ancje dopo chei suplementârs si passarà ai rigorôs par decidi il vincidôr.

Amichevulis internazionâls

Tu puedis sielzi di zuiâ fûr de nazion, o invidâ une scuadre di un Paîs forest tal to stadi. Se tu zuis fûr cjase la partide a vignarâ zuiade a la ore locâl dal stadi. Par esempli se tu zuis in Portugal, la partide a vignarâ zuiade te ore de partidis dal miercus dal Portugal (par esempli 9.45pm Ore Europee centrâl CET).

Nol impuarte dulà che tu zuis, la scuadre e partirà simpri aes 6:00 (CET) dal Martars e a tornarà aes 8:00 (CET) dal Joibe. Lis amichevulis internazionâls a puedin jessi organizadis no dopo Martars, e no tu puedis organizâ une gnove prime che la tô scuadre e sedi tornade cjase il Joibe. Se la tô scuadre no à zuiât une amichevule internazionâl, tu puedis scomençâ a prenotâ une pe prossime setemane a partî de Joibe aes 6:00.

Ogni viaç tal forest ti coste 6 000 US$, ma di che altre bande lis amichevulis internazionâls a tirin dongje plui spetadôrs.

Altris robis

i spetadôrs pe amichevulis a son une vore di mancul che no pe partidis uficiâls. lis amichevulis cun regulis di cope a tirin dongje plui int des amichevulis normâls, e lis amichevulis internazionâls ancjemò di plui.

La fidance in se stes e il spirit di scuadre no vegnin influençâts, cussì come i tifôs e il lôr umôr. Par di plui il riscli di infortuni al è plui bas, viodût che e je dome une amichevule.

Zuiâ in cjamp neutri

Se tu vuelis zuiâ une amichevule cence che nissune scuadre e vedi il vantaç dal cjamp di cjase, tu puedis zuiâ in cjampi neutri. Se tu zuis intune stadi de tô regjion tu varàs simpri il vantaò dal cjamp di cjase (ancje se tu sês metût come scuadre in trasfierte). Il paron dal stadi nol vuadagnarà nuie de partide amichevule.

Nol impuarte dulà che tu zuis. Cualsisei partide zuiade cuin tri une scuadre foreste e conte come amichevule internazionâl.

Torneus

I torneus e son une competizion alternative di Hattrick. Tu puedis inscriviti ai torneus di scjalade uficiâi e provâ a diventâ il 'Re de mont', o tu puedis zuiâ in torneus organizâts di altris utents.

Ten di ments che tu puedis zuiâ lis amichevulis vie pe setemane ancje se tu stas zuiant intun torneu.

Torneus personâi

Tu âs di sedi un Supporter Gold, Platinum o Diamond par creâ un torneu. Come No-Supporter tu puedis creâ nome torneus 'Avanzâts'. Il creatôr al decît il numar di scuadris, il non, e vie indenant, e daspò al invide i utents a partecipâ al torneu. I Supporters Gold e Platinum a puedin partecipâ a gratis in un torneu 'sempliç' ae volte, ma e àn di comprâ credits par ducj chei altris Torneus. Chei altris a puedin doprâ Hattrick Gears par zuiâ. I Supporter Diamond no paiaran nuie par zontâsi ai torneus e a puedin zuiâ fin a 10 torneus 'Sempliçs' tal stes moment doprant la opzion 'Avanzade'.

Cuant che il torneu al sarà plen, al tacarà di bessôl e si crearà ancje un forum. Se lis iscrizions intun torneu "Sempliç" no saran completadis jenfri 72 oris prime che a scomenci la prime partide, la date di inizi e sarà spostade di une setemane. Un torneu "Avanzât", invesite, al sarà spostât se lis iscrizions no saran completadis jenfri 24 oris prime che a scomencedi le prime partide, e chiste al sarà spostade ale prime date disponibil.

Lis partidis di Torneu sempliç si zuin di Lunis, chês dai Torneus avanzâts si puedin zuiâ in ogni moment de setemane.

Partidis di torneu (Scjaladis e altris)

Lis partidis e son zuiadis in cjamp neutrâl e no dan nissun incàs (e nancje gnûfs membris al club dai tifôs).

Lis partidis di torneu e doprin i stes dâts des partidis normâls. Duncje e vegnaran dopradis la forme, abilitâts, esperience e stât di salût di un zuiadôr tal dì de partide. Però e son dôs ecezions: i torneus a àn i lôr cartelins e il spirt di scuadre (e la fidance) a son impostadis a un valôr fis uguâl par ducj e i cartelins a funzionin in maniere diferente. Cjale chi sot par plui detais.

Nissun efiet daspò de partide

Lis partidis di torneu no òn nissun efiet sui zuiadôrs. Duncje, i zuiadôrs no cjapin nissun tip di alenament o esperience di chestis partidis, e no ven dade nissun tip di esperience nancje ae formazion doprade, al spirt di scuadre e vie indenant.

Detais

Ducj i detais che tu âs di cognossi su lis partidis di torneu a son scrits chi sot:

  • Spirt di scuadre: Il spirt di scuadre al ven impostât a un nivel fis (contents) tes partidis di torneu.
  • Fidance: La fidance e ven impostade a magnifiche tes partidis di torneu.
  • Infortuniis: Tes partidis di torneu no saran mai infortuniis, ma i zuiadôrs infortunâts tes partidis "normâls" no podaran zuiâ.
  • Cartelins (torneus personai): I torneus e àn la proprie gjestion dai cartelins rôs / zâi rispiet al Hattrick "normâl". Duncje un cartelin ricevût intune partide di torneu al vâl dome pes partidis di chel torneu. Ae stesse maniere un zuiadôr scualificât tal Hattrick "normâl" al pues zuiâ une partide di torneu.
  • Cartelins (Ladders): I cartelins no contin tai torneus a Scjalade.
  • Alenament: I zuiadôrs no ricevin nissun alenament des partidis di torneu.
  • Esperience: I zuiadôrs no cjapin nissune esperience des partidis di torneu.
  • Formazions: La tô esperience par une formazion tal Hattrick "normâl" e ven doprade ancje pes partidis di torneu. Però, no tu vuadagnis esperience di formazion zuiant une partide di torneu.

Torneus a scjalade

Intune scjalade tu âs di rivâ su la piche par diventâ il 'Re de mont' e cirî di mantignî la posizion plui timp pussibil. Par rivâ ae piche tu âs di sfidâ lis scuadris parsore di te par cjapâ il lôr puest.

Regulis de sfide

Cualis scuadris che tu puedis sfidâ al dipent dal puest che tu âs te classifiche.

  • Pos 2-5: A puedin sfidâ dome lis scuadris subite disore e sot di lôr inte scjalade.
  • Pos 6-11: Podin sfidâ scuadris 1-2 placis par sore di lôr, ma no plui altis de posizion 5.
  • Pos 12-18: Podin sfidâ scuadris 1-3 placis par sore di lôr, ma no plui altis de posizion 10.
  • Pos 19-39: Podin sfidâ scuadris 1-5 placis par sore di lôr, ma no plui altis de posizion 16.
  • Pos 40-63: Podin sfidâ scuadris 1-7 placis par sore di lôr, ma no plui altis de posizion 35.
  • Pos 64-99: Podin sfidâ scuadris 1-10 placis par sore di lôr, ma no plui altis de posizion 57.
  • Pos 100-129: Podin sfidâ scuadris 1-15 placis par sore di lôr, ma no plui altis de posizion 90.
  • Pos 130-169: Podin sfidâ scuadris 1-25 placis par sore di lôr, ma no plui altis de posizion 115.
  • Pos 170-199: Podin sfidâ scuadris 1-35 placis par sore di lôr, ma no plui altis de posizion 145.
  • Pos 200-249: Podin sfidâ scuadris 1-50 placis par sore di lôr, ma no plui altis de posizion 165.
  • Pos 250-599: Podin sfidâ scuadris 1-75 placis par sore di lôr, ma no plui altis de posizion 200.
  • Pos 600-1099: Podin sfidâ scuadris 1-100 placis par sore di lôr, ma no plui altis de posizion 525.
  • Pos 1100-2499: Podin sfidâ scuadris 1-250 placis par sore di lôr, ma no plui altis de posizion 1000.
  • Pos 2500-5499: Podin sfidâ scuadris 1-500 placis par sore di lôr, ma no plui altis de posizion 2250.
  • Pos 5500+: Podin sfidâ scuadris 1-1000 placis par sore di lôr, ma no plui altis de posizion 5000.

Il sfidant al paie la partide e la sfide e ven acetade in automatic. La partide si zuie daspò 24 oris che la sfide e je stade lançade. Se il sfidant al vinç il credit al vignarà tornât indaûr.

La posizion e cambie daspò de partide

Se tu sfidis une scuadre e tu vincis, tu cjapis il sô puest. La scuadre sfidade e ven spostade in ju di une posizion (e chest al vâl par cualsisei altre scuadre jenfri i dôi sfidants).

Esempli: La Scuadre A e je in posizion 54 e e sfide la Scuadre B, in posizion 47. Se A e vinç, A e cjape la posizion 47 di B. B e ven spostade in ju ae posizion 48, e la scuadre che e jere te posizion 48 e ven spostade al 49. La scuadre che e jere al 49 e va al 50 e vie indenant .

Se tu pierdis, lis dôs scuadris e mantegnin la lôr posizion.

Periodis di grazie des sfidis

Daspò che tu âs zuiât une partide dulà che tu sês stât sfidât, chês altris scuaris no puedin sfidâti par 12 oris (a partî de ore che e je scomençade la partide). Chest al vûl disi che tu âs un periodi di grazie par podê sfidâ une scuadre e provâ a scjalâ la classifiche.

Daspò une partide dulà che tu sês stât il sfidant, no tu puedis sfidâ une altre scuadre par 12 oris (a partî de ore che e je scomençade la partide). Chest par da la pussibilitât a chês altris scuadris di sfidâti e ancje par fa in mût che il #2 nol sfidi in continuazion il #1 impedint al #3 di sfidâlu par cjapâ la sô posizion.

Scuadris Nazionâls

In Hattrick, come tal mont reâl, a son scuadris nazionâls che a competin tra di lôr. Ma in Hattrick l'alenadôr de tô nazionâl al ven elet di te! Ogni nazion di Hattrick e à une scuadre nazionâl maiôr e une scuadre U21 che cjape dentri zuiadôrs di 21 agns o plui zovins. Chest al vûl dîsi che ogni nazion e à doi alenadôrs de nazionâl, ducj i doi elets de comunitât. Il formât de Cope dal Mont al è cambiât te stagjon 77 (17 Zenâr 2021)

Competizions pe nazionâls

Lis scuadris nazionâls a zuin tra di lôr in trê torneus colegâts. Il campionât continentâl, la Cope de Nazions e la Cope dal Mont. Un cicli de competizions al dure dôs stagjions. Al scomençe cul campionât continentâl pe leghis Europee, Americane, Africane e Asie/Oceanie e al finîs cun la Cope dal Mont.

La Cope de Nazions al è un torneu minôr pe scuadris che no son rivadis in Cope dal Mont e al ven zuiât in paralêl a la Cope dal Mont

Lis scuadris nazionai e an il lôr stât dai cartelins, a seguissin un sisteme completamentri separât di cartelins ros / zâi rispiet al Hattrick 'normâl'. Cuindi, ogni cartelin ricevût intune partide NT/U21 al sarà valit dome tes partidis validis par che competizion NT/U21. Te stesse maniere, se il zuiadôr al ves di cjapà un ros tal Hattrick normâl, al podares zuiâ istes intune partide NT/U21. I cartelins a vegnin scancelâs ale fin di ogni competizion (o cuant che le scuadre al ven eliminade di che competizion).

Campionâts continentâls

Dutis lis Nazions in Hattrick e àn un puest garantît tal campionât continentâl. Chescj campionâts continentai a son zuiâts in grups di 6 scuadris. I grups a vegnin popolâts in base a la classifiche de Scuadris Nazionâls (viôt abàs).

Il campionât continentâl al à il formât di ziron ae italiane (doplis partidis, in cjase e trasfierte) e al dure 10 setemanis cun cuarts di finâl, semi finâls e finâl te ultime setemane.

Lis 8 miôr scuadris di ogni regjon, in base a posizion, ponts, diference goi e goi segnâts a zuin i cuarts, semifinâls e finâl intant che i altris alenadôrs de Nazionâls a puedin organizâ amichevulis di Vinars. Intai cuarts di finâl, lis 4 miôr scuadris (in base a posizion, ponts, diference goi e goi segnâts, in maniere casuâl se dut il rest al è compain) a frontin, in maniere casuâl, lis ultimis 4 scuadris cualificadis ai cuarts di finâl, e doi scuadris dal stes grup no puedaràn frontasi inati cuarts di finâl. Il vincidôr al ven nomenât campion continentâl, e i ven dât un trofeu d'aur. Trofeus di arint e bronç a vegnin dâts aes scuadris rivadis seconde e tierce-cuarte.

Cope dal Mont

La Cope dal Mont e scomençe te setemane 13 de prime stagjon e à dure pal rest de stagjon 1 e dute la stagjon 2. E je dividude in 5 turnis, daspò a son lis semifinâls e finâls

96 scuadris a partecipin al turni 1 in 16 grups di 6 scuadris intun formât di ziron ae italiane. Lis primis 4 di ogni grup a van indevant al turni 2, dutis lis altris a vegnin eliminadis de Cope.

Il turni 2 al à 16 grups di 4 scuadris intun formât di ziron ae italiane. Lis primis 2 di ogni grup a van indevant al turni 3.

Il turni 3 al à 8 grups di 4 scuadris che zuin une partide cuintri ogni aversari intun camp neutri e lis primis dôs di ogni grup a passin al turni 4.

Tal turni 4 e 5 o vin in ordin 4 e 2 grups di 4 scuadris. Ogni scuadre e zuie cuintri ogni altre une volte in cjamp neutri e lis primis 2 di ogni grup a passin al turni sucessîf.

Lis semifinâls e lis finâls a vegnin zuiadis in cjamp neutri. Il vincidôr de finâl al devente Campion dal Mont e al vuadagne un trofeu d'aur. Trofeus di arint e bronç a vegnin dâts ai batûts.

Prime di ogni partide il spirit di scuadre e la fidance di scuadre e saran parzialmentri o dal dut ripristinâts ai valôrs di partence. Par esempli, se il spirit di scuadre atuâl al è al nivel 9 e il valôr di partence al è 5 cul 80% di ripristin, il spirit di scuadre al calarâ di (9-5)*0,8 = 3.2 nivei, I valôrs di ripristin e medis pai zornaments dal dî a son di 5.0 sie pal Spirit di Scuadre che pe Fidance di Scuadre.

Cope des Nazions

Lis scuadris che no si cualifichin pe Cope dal Mont e zuin la Cope de Nazions, che si ten insieme ae Cope dal Mont. Chest torneu al è zuiât cuntun formât svuizar (simil al Trofeu de setemane dal Supporter)

Chest nol è dome un torneu di consolazion, ma al pues sedi impuartant pe nazions plui piçulis parcè che la posizion finâl te Cope des Nazions e ven doprade pal tabelon dal prossim campionât continentâl. Ae fin de Cope des Nazions, intant che si zuin lis semifinâls e finâl di Cope dal Mont, lis miôr 8 scuadris a zuin un torneu a eliminazion e il vincidôr al vinç un trofeu - lis miôr 4 scuadris (par posizion, ponts, diferenze goi, goi segnâts, a câs se ducj i valôrs a son compains) a zuiaràn in maniere casuâl cuintri lis piês 4 cualificadis pai cuarts di finâl.

Vie pe Cope des Nazions, i zuiadôrs no puedin infortunâsi, ma i cartelins a contin come in ogni torneu. Il mistîr de formazion al sarà il stès dai Campionâts Continentai, cun le possibilitât di metilu a zero come prin de Cope dal Mont, e po al sarà inzornât normalmentri dopo ogni partide di Cope des Nazions.

Il vincidôr al sarà premiât cun trofeu de Cope de Nazions.

Cualificazion pe Cope dal Mont

96 scuadris si cualifichin pe Cope dal Mont dai campionâts continentai.

Ogni continent al à i siei puescj pe Cope dal Mont che a vegnin dâts a lis scuadris plaçadis miôr in ogni grup de fase a grups dal Campionât Continentâl. Come che si pues viodi de tabele abàs, l'Europe e à 32 puescj, Asie-Oceanie 21 puescj, Afriche 12 e Americhe 20.


Continent Totâl scuadris Puescj in Cope dal Mont
Europe 48 32 (4 promozions/ grup)
Asie-Oceanie 42 21 (3 promozions/ grup)
Afriche 24 12 (3 promozions/ grup)
Americhe 30 20 (4 promozions/ grup)

Puescj extra (Wildcard) a saràn dâts ae scuadris che no si son cualificadis diretamentri vie pe fase a grups dai Campionâts Continentâi. Cun 11 puescj extra a disposizion, lis miôr 22 scuadris che no si son cualificadis pe Cope dal Mont, cjapant in considerazion i lôr ponts, la diference rêts e i goi segnâts te fase a grups dai campionâts continentai, a saran selezionadis pai Playoff de Wildcard.

Tai playoff de Wildcard, la scuadre cun la posizion plui alte (basade ancje sui risultâts de ultime Cope dal Mont) e sfidarâ la scuadre cul la posizion plui basse, la scuadre cun la seconde posizion plui alte e sfidarâ la scuadre cun la seconde posizion plui basse, e vie indilunc. I Playoff a son zuiâts in cjase e trasfierte cuntun reset totâtl di spirit e fidance di scuadre. In câs di paritât, la seconde partide e varâ suplementars e rigôrs.

Classifiche Nazionâls

Ogni scuadre nazionâl e à la sô posizion in classifiche che ven doprade par decidi la composizion dai grups tai Campionâts Continentai. Lis ultimis 5 stagjions e àn impat pe classifiche, ma l'efiet al cale tal timp, che al vûl dîsi che lis prestazions plui vecjis e àn mancul efiet pe classifiche.

A son 3 fatôrs che a influencin la Classifiche: il risultât di ogni partide (M), la impuartance de partidis (I) e trop fuart che al jere l'aversari (T). In detai, la formule doprade par calcolâ la classifiche e je P = M x I x T


Risultât Partide (M) Ponts Impuartance partide (I) Ponts
Vitorie 3 Semifinâls di Cope dal Mont 4
Pate 1 CM altris partitis 2.5
Sconfite 0 Finâls Continentâls 3
Vitorie Rigôrs 2 Continentâl altris partidis 2
Sconfite Rigôrs 1 Cope de Nazions 1
Amichevulis 0

Pe variabile T, o sotrain la classifiche de scuadre aversarie dal numar 250.

Po dopo la classifiche finâl e je il numar medi di ponts (P) de ultimis 5 stagjons pesât cul 100%, 70%, 50%, 30%, 20% cul 100% pe stagjon curinte e 20% 4 stagjons fa. La Classifiche e je inzornade dopo ogni partide.

Estrazion campionât continentâl

Pe creazion dal campionât continentâl doprìn la classifiche a scuadris nazionâls par fâ lis urnis. La prime posizion di ogni ziron e je simpri riservade aes primis scuadris, dulà il grup 1 al otignarà la prime scuadre, il grup 2 la seconde scuadre ecc. Duncje o vìn 5 estrazions a sorte, une par ogni posizion intal grup jemplât cul rest des scuadris ordinadis pe lôr classifiche. Par esempli, intal Campionât American, o vìn 5 grups di 6 scuadris. Lis primis posizions di ogni grup e son cjapadis des primis 5 scuadris in base ae lôr classifiche. Duncje la seconde posizion e pues jessi cjapade des scuadris dale 6 ae 10, la tierce posizion des scuadris dale 11 ae 15 ecc. Vie pe nestre estrazion a sorte dal vîif, o lavorìn ta ducj i grups, fin a che ducj i contignidôrs no son stâts svuedâs e ducj i grups a son stâts componûts.

Estrazion Cope dal Mont

Le posizion de scuadre te stagjon curinte a determine la posizion te estrazion de Cope dal Mont. A son 16 grups tal prin turni de Cope dal Mont e le prime scuadre di ogni grup e ven sielte in automatic. La miôr scuadre Europee dal campionât continenal (EU#1 te tabele sot) e sarà simpri la prime scuadre sielte tal Grup 1, e la scuadre rivade 8 in Americhe e sarà simpri la prime scuadre sielte tal Grup 16.

Une volte che une scuadre e je asegnade a ogni grup, lis altris scuadris e vegnin sieltis cuntune estrazion dal vîf. La classifiche dal campionât continentâl e je ancjemô impuartante, ma invezit di sedi metûts diretamentri intun grup, lis scuadris a vegnin metudis intun bossul pe estrazion. Se o tignin di voli la tabele sot, te colone pe "Scuadre 2", cuatri scuadris a saran metudis tal prim bossul. Chestis a son lis scuadris rivadis 8 in Afriche, 7 in Afriche, 6 in Afriche e 5 in Afriche. Di chest bossul a son assegnadis come seconde scuadre tai Grups 1, 2, 3 e 4, come decidût de estrazion. 4 gnovis scuadris a jentrin te seconde estrazion e sieltis pai Grups 5, 6, 7 e 8. Chest proces al continue fin cuant che dutis lis 6 scuadris a son sieltis pai 16 grups.

Il sisteme in sostance al è deterministic, o fasin in mût che lis scuadris miôr dai continents plui fuarts no finidin tal stes grup. Tal stes timp però ovevin voie di un pôc di casualitât, in mût che i manager no podedin za savê vie pal campionât continentâl cemût che a saran fâts i grups de Cope dal Mont. Chest al podares puartâ a piardi partidis a pueste par vê un grup plui facil te Cope dal Mont. Al rint ancje la estrazion dal vîf plui divertente.


Grup Scuadre 1 Scuadre 2 Scuadre 3 Scuadre 4 Scuadre 5 Scuadre 6
1 EU#1 AFR#8
BOSSUL#1
AME#9
BOSSUL#5
ASO#16
BOSSUL#9
EU#17
BOSSUL#13
W#11
BOSSUL#17
2 EU#2 AFR#7
BOSSUL#1
AME#10
BOSSUL#5
ASO#15
BOSSUL#9
EU#18
BOSSUL#13
W#10
BOSSUL#17
3 EU#3 AFR#6
BOSSUL#1
AME#11
BOSSUL#5
ASO#14
BOSSUL#9
EU#19
BOSSUL#13
W#9
BOSSUL#17
4 EU#4 AFR#5
BOSSUL#1
AME#12
BOSSUL#5
ASO#13
BOSSUL#9
EU#20
BOSSUL#13
W#8
BOSSUL#17
5 EU#5 AFR#4
BOSSUL#2
AME#13
BOSSUL#6
ASO#12
BOSSUL#10
EU#21
BOSSUL#14
W#7
BOSSUL#18
6 EU#6 AFR#3
BOSSUL#2
AME#14
BOSSUL#6
ASO#11
BOSSUL#10
EU#22
BOSSUL#14
W#6
BOSSUL#18
7 EU#7 AFR#2
BOSSUL#2
AME#15
BOSSUL#6
ASO#10
BOSSUL#10
EU#23
BOSSUL#14
W#5
BOSSUL#18
8 EU#8 AFR#1
BOSSUL#2
AME#16
BOSSUL#6
ASO#9
BOSSUL#10
EU#24
BOSSUL#14
W#4
BOSSUL#18
9 AME#1 ASO#8
BOSSUL#3
AME#17
BOSSUL#7
EU#16
BOSSUL#11
EU#25
BOSSUL#15
W#3
BOSSUL#19
10 AME#2 ASO#7
BOSSUL#3
AME#18
BOSSUL#7
EU#15
BOSSUL#11
EU#26
BOSSUL#15
W#2
BOSSUL#19
11 AME#3 ASO#6
BOSSUL#3
AME#19
BOSSUL#7
EU#14
BOSSUL#11
EU#27
BOSSUL#15
W#1
BOSSUL#19
12 AME#4 ASO#5
BOSSUL#3
AME#20
BOSSUL#7
EU#13
BOSSUL#11
EU#28
BOSSUL#15
ASO#21
BOSSUL#19
13 AME#5 ASO#4
BOSSUL#4
AFR#9
BOSSUL#8
EU#12
BOSSUL#12
EU#29
BOSSUL#16
ASO#20
BOSSUL#20
14 AME#6 ASO#3
BOSSUL#4
AFR#10
BOSSUL#8
EU#11
BOSSUL#12
EU#30
BOSSUL#16
ASO#19
BOSSUL#20
15 AME#7 ASO#2
BOSSUL#4
AFR#11
BOSSUL#8
EU#10
BOSSUL#12
EU#31
BOSSUL#16
ASO#18
BOSSUL#20
16 AME#8 ASO#1
BOSSUL#4
AFR#12
BOSSUL#8
EU#9
BOSSUL#12
EU#32
BOSSUL#16
ASO#17
BOSSUL#20

EU: Europe
AME: Americhe
AFR: Afriche
ASO: Asie / Oceanie
W: puest Wildcard

Elezions

Lis elezions si tegnin al inizi de stagjon, a scomençâ doi dîs po dopo la finâl de Cope dal Mont. Ogni dôs stagjons al ven elet l'alenadôr de nazionâl e ogni dôs stagjons al ven elet l'alenadôr de U21. Ogni alenadôr al reste in cariche par dôs stagjons, al finîs l'incaric plui o mancul une setemane dopo la Finâl di Cope dal Mont. Ten di ments che tu âs di zuiâ a Hattrick par al mancul 1 stagjon par podê votâ te elezions pe Scuadre Nazionâl.

Podê di vôt

Tu puedis votâ dome une volte intune elezion. Dut câs, chist voto al pues vê plui pês te conte finâl. Chist sisteme di votazion pesade al va a premiâ le dedizion al zuc, ma le so reson di jessi al è che al rint plui dificil manipolâ lis elezions.

Se tu sês un utent locâl, tu puedis votâ daspò une stagjon tal zuc. Tu varâs dirit a vê un secont vôt daspò 5 stagjons, un tiarç vôt daspò 10 stagjons e un cuart daspò 15 stagjons. Scuadris locâl a puedin rivâ a vê fin a 4 vôts in chiste maniere.

Se tu as una scuadre in zonte te un altre leghe (infûr di Hattrick International), tu otegnis il to prin vôt dopo doi stagjons e un secont e finâl vot di anzianitât dopo 10 stagjons.

Ducj i utents puedin rivâ a vê fin a dôi vôts di partecipazion, su la fonde di trop atîfs che a son tal gjestî le lôr scuadre. No splearin esatamentri come chists vôts a vegnin assegnâts, di maniere di rindi plui dificil le lôr manipolazion. Chel che podin dius al è che a son piensâts par sedi facilis di otignî par une scuadre gjestide normalmentri, ma un grum dificilis di ve se tu gjestissis une scuadre false. Viôt che come utent, no tu puedis savê il numar esat di vôts che tu as a to disposizion, o splearin dome i principis che regulin il sisteme.

La scuadre nazionâl

L'alenadôr de scuadre nazionâl al sielç 26 zuiadôrs (di scuadris cuntun paron reâl), liberamentri dai zuiadôrs de nazionalitât juste. In ogni câs, i zuiadôrs U21 e àn di vê almancul 19 agns e i zuiadôrs de Nazionâl almancul 22 agns. Une volte sielt, l'alenadôr al pues viodi ducj i dâts dal zuiadôr come che tu fasis tu pe tô scuadre.

Ogni nazionâl e à la so esperience da formazion e al inizi di ducj i Campionâts Continentai, Copis dal Mont e Copis des Nazions, i alenadôrs de nazionâl a varan plui o mancul une setemane par decidi lis 6 formazions cun esperience formidabile, invezit lis altris e partiràn di misar. A son doi moments pe selezion: il prin al scomençe il dì dopo des elezions e al dure fin al dì dal azerament de Fidance e dal Spirit di Scuadre che al cole le dì prin de prime partide dai Campionâts Continentai. Le seconde al scomençe le setemane 12 e al dure fin al dì dal azerament de Fidance e dal Spirit di Scuadre de setemane 13.
Fâs atenzion che i inzornaments de Scuadre Nazionâl U21 a sucedin ogni dì a 03:00 di matine.

Vê un zuiadôr de nazionâl

Se un dai tiei zuiadôrs al è te scuadre nazionâl, la sô abilitât di zuiâ pe tô scuadre no cambie. Lis partidis de Nazionâl e lis partidis dal club ason zuiadis in zornadis diferentis, duncje tu puedis simpri doprâlu. Lis partidis de Nazionâl no dan nissun alenament al zuiadôr, ma al podarès simpri infortunâsi zuiant cun la nazionâl.

Se un to zuiadôr al zuie une partide cun la scuadre nazionâl tu varâs cualchi benefici:

- Tu varâs une riduzion dal stipendi dal zuiadôr dal 33% o dal 40%, a seconde se al stâ zuiant intune scuadre straniere o te nazion di cjase.

- Il zuiadôr al vuadagne un grum di mistîr. Il totâl di mistîr al dipent dal tip di partide e in ordin dal plui alt al plui bas o vin semifinâls e finâl di Cope dal mont, partidis di Cope dal Mont, Cuarts dai continentai, semifinâls e Finâls. Il campionât continentâl, la Cope de Nazions e par finî lis amichevulis de nazionâls.

- Se un zuiadôr si infortune e al à di lassà il cjamp intune partide de sô nazionâl, la scuadre a cjape une compensazion dal 100% dal salari base par il numar di setemanis stimadis de durade dal infortuni. Chest in zonte ale normâl riduzion dal salari.

No son infortunis intes partidis amichevulis internazionâls.

Ten di ments che si spietisi che lis nazionâls no vignidin ostacoladis dal sabotaç dai zuiadôrs ca vi zuin. I Aministradôrs de Nazionâls a puedin, come ultime opzion, meti sul marcjât i zuiadôrs in câs di sabotaç.


Se tu vuelis candidâti, o se tu vuelis plui informazions, ti consein di lei lis regulis pe scuadre nazionâl.

Lunari Cope dal Mont - Stagjon 1

St Lun Mar Mie Joi Vin Sab Dom
1 Elezions Votazions Elezions Votazions Elezions Votazions Elezions Votazions Elezions Votazions/Gjavade a sorte dal vîf
/Amichevulis
Elezions Votazions Elezions Votazions
2 Elezions
Risultâts
- - - Amichevulis - -
3 - - T.S./T.C. Reset 100% reset - C.C. Partide 1 - -
4 C.C. Partide 2 - - - C.C. Partide 3 - -
5 C.C. Partide 4 - - - C.C. Partide 5 - -
6 - - - - C.C. Partide 6 - -
7 - - - - C.C. Partide 7 - -
8 - - - - C.C. Partide 8 - -
9 - - - - C.C. Partide 9 - -
10 - - - - C.C. Partide 10 - -
11 - - - - C.C. Cuarts di Finâl - T.S./T.C. Reset 100% reset
(Dome jentradis Jolly)
12 C.C. Semi FinâlsW Partide 1 - - - C.C. FinâlsW Partide 2 - Gjavade a sorte dal vîf
13 - - T.S./T.C. Reset 100% reset - C.M. T1 Partide 1 - -
14 C.M. T1 Partide 2 - - - C.M. T1 Partide 3 - -
15 - - - - C.M. T1 Partide 4 - -
16 - - - - C.M. T1 Partide 5 - -

Lunari Cope dal Mont - Stagjon 2

St Lun Mar Mie Joi Vin Sab Dom
1 - - - - C.M. T1 Partide 6 - -
2 - - - - C.M. T1 Partide 7 - -
3 - - - - C.M. T1 Partide 8 - -
4 - - - - C.M. T1 Partide 9 - -
5 - - - - C.M. T1 Partide 10 - -
6 - - T.S./T.C. Reset 80% reset - C.M. T2 Partide 1 - -
7 C.M. T2 Partide 2 - - - C.M. T2 Partide 3 - -
8 C.M. T2 Partide 4 - - - C.M. T2 Partide 5 - -
9 - - - - C.M. T2 Partide 6 - -
10 - - T.S./T.C. Reset60% reset - C.M. T3 Partide 1 - -
11 C.M. T3 Partide 2 - - - C.M. T3 Partide 3 - -
12 - - T.S./T.C. Reset 40% reset - C.M. T4 Partide 1 - -
13 C.M. T4 Partide 2 - - C.M. T4 Partide 3 - -
14 - - - - C.M. T5 Partide 1 - -
15 C.M. T5 Partide 2 - - - C.M. T5 Partide 3 - -
16 C.M. Semi Finâls - - C.M. Finâls - -

C.C.: Campionât Continentâl
C.M. : Cope dal Mont
W.: Cjarte Jolly
T.S.: Spirit di Scuadre
T.C.: Fidance di Scuadre

Hattrick Masters

I Hattrick Master a son il torneu internazionâl par ducj i vincidôrs di Cope e Leghe. A vegnin zuiâts ogni cuatri setemanis, a partî dal cuart turni di ogni stagjon. Lis partidis a son zuiadis il Lunis (a 16:00) e il Joibe (a 20:00).

Lunari

256 scuadris e puedin partecipâ ai Masters e a vegnin zuiâts cope une cope a eliminazion direte di 8 turnis. La sortade par ogni turni e je dal dut a câs, e lis partidis e vegnin zuiadis in teren neutri.

Se no son avonde scuadris par jemplâ dal dut il prin turni, cualchi scuadre fortunade (sielte a câs) e passarà diretementri al secont turni. Se cualchi scuadre vincidore di Cope o Leghe e je diventade cence paron (o e 'nd à cambiât paron), no pues partecipâ ai Masters. Se une scuadre e vinç sei il campionât sei la cope te stesse stagjon, e sarà la uniche scuadre di che nazion a partecipâ ai Masters.

Regulis speciâls dal torneu

Pai Masters e ven doprade cualchi regule speciâl:

Cartelins e Infortunis: I cartelins no contin (clarementri a part i cartelins ros vie pe partide), ma i infortunis a vegnin regjistrâts come normâl.

Ande de scuadre: Zuiâ "Partide de stagjon" (MOTS) o "cjapile cun calme" (PIC) nol sbassarà/alçarà il spirit di scuadre come te partidis normâls. L'efiet vie pe partide duc câs al sarà compagn a lis partidis normâls.

Alenament: Lis partidis dai Masters no contin pal alenament dai zuiadôrs.

Jentradis dai Masters

La scuadre in cjase e che foreste si dividin lis jentradis dai spetatôrs 50/50. Lis scuadris miôr a cjapin ancje un premi in bêçs. Cjale chì sot...

Il vincidôr dai Hattrick Masters al tire un premi di 800 000 US$,il secont al tire 400 000 US$ e i doi semifinaliscj che a an pierdût a cjapin 200 000 US$ par om. Lis scuadris che a pierdin i cuarts di finâl a cjapin 100 000 US$ e chês che a pierdin i otâfs di finâl a cjapin 50 000 US$.

Scuadre in zonte

Come Supporter Platinum e Diamond tu âs la pussibilitât di gjestî une scuadre in zonte.Tu gjestissis cheste scuadre individualmentri, te stesse maniere de scuadre principâl, che al vûl disi che la scuadre in zonte e à i siei zuiadôrs, financis, stadi, zovanîls e vie indenant.

Scree une scuadre in zonte

Tu puedis screâ une scuadre in zonte cuant che tu vuelis. La tô scuadre in zonte e pues zuiâ tal stes paîs de tô scuadre primarie o in cualsisei altri paîs che al vedi puescj disponibii.

Lis scuadris in zonte e scomençaran cuntun credit iniziâl (come cualsisei scuadre), ma i proprietariis no àn bisugne di tornâ a cjapâ la licence di gjestôr.

Regulis gjenerâls

Tu puedis ve fin a dôs scuadris in zonte.

No tu podarâs fa nissun trasferiment jenfri lis scuadris e no tu podarâs comprâ nissun zuiadôr se chê altre scuadre a cjapâts bêçs come scuadre mari o come trasferiment par une scuadre dal passât.

Scuadre in zonte tal stes paîs

Lis tôs scuadris no podaran zuiâ te stesse serie e no podaran zuiâ partidis di cualificazion jenfri di lôr, e no podaran zuiâ cuintri di lôr nancje in cope (a part la finâl). Lis dôs scuadris e puedin zuiâ te stesse categorie, ma in seriis diferentis.

Te dificil, ma no impussibil situazion la che tre scuadris dal stes utent finissin tes semifinâls, oviamentri une des scuadris zuiarà cuintri une des scuadris sûrs.

Se dutis dôs lis scuadris e vessin di zuiâ te serie di ponte, la scuadre che jentre par ultime no podarà sedi promovude. Il so puest al sarà tignût de scuadre, jenfri ches che varessin vût di retrocedi de serie superiôr, che al à finût te posizion plui alte. Chist vignarà calcolât daspò che lis cualificazions a son stadis zuiadis.

Se dutis dôs lis scuadris e vessin di sedi promovudis te serie di ponte, dome la scuadre primarie e vignarà promovude.

Scuadre in zonte intun altri paîs

Il numar di puescj disponibii pai utents "forescj" intun paîs al dipent di cetantis scuadris cence utent e son disponibilis. Alc che al dipent di trop grant che al è il paîs e di cetancj utents e stan bielzà zuiant.

Un minim dal 50% des scuadris di un ciert paîs e son riservadis pai utents locâi. Duncje intun campionât cun 168 scuadris, al mancul 84 e son riservadis pai utents locâi (e chês altris 84 e puedin sedi cjapadis su di cualsisei utent, locâl o forest). Però, se un paîs al è plen al 90%, i puescj e saran riservâts dome ai utents locâi.

Cambiâ serie tal periodi di cambi

Come par lis scuadris principâi, pes scuadris in zonte al è pussibil fa il cambi di serie (dulà che al è disponibil) tal periodi di cambi des seriis jenfri une stagjon e che altre. Visiti che nol è pussibil spostâ le scuadre te stesse serie li che sta bielzà zuiant une to scuadre.

Bandieris

Lis bandieris e vegnin colezionadis in maniere separade des dôs scuadris, lis scuadris in zonte e àn la lôr colezion di bandieris.

Zuiâ cuintri une scuadre in zonte ti da lis bandieris come cuant che tu zuis cuintri cualsisei altre scuadre e ancje la scuadre in zonte e vuadagne la bandiere pe sô colezion.

Concuistis

Lis concuistis e vegnin fatis dal utent, duncje e vegnin salvadis par ogni utent (e no par ogni scuadre).

Votâ tes elezions

Se tu às una scuadre in zonte in un altri campionât (infûr di Hattrick International), Tu puedis votâ pe prime volte dopo doi stagjons e una seconde volte e ultime volte come vôt di anzianitât dopo 10 stagjons.

Faliment

Se la tô scuadre primarie e falìs, tu pierdarâs ancje la scuadre in zonte.

Se la tô scuadre in zonte e falìs tu puedis cjoli une altre daspò che e son passadis 16 setemanis di cuant che tu âs cjolt la ultime scuadre in zonte (duncje, se tu âs cjolt la tô scuadre in zonte plui di setemanis indaûr, tu puedis cjoli une gnove di subit).

Siere la scuadre in zonte

Tu puedis sierà la tô scuadre in zonte in cualsisei moment. Ma se tu sieris la scuadre, tu as di spietâ almancul 16 setemanis de vierzidure de ultime scuadre prime di podê cjoli une gnove. Ten di ments che no tu puedis sierâ la scuadre in zonte se tu âs zuiadôrs in liste di trasferiment.

Scjadince dal abonament Platinum / Diamond

Se il to abonament Platinum, Diamond o une licence par une scuadre extra al scjât, tu sarâs il gjestôr de scuadre secondarie par une setemane ancjemò; daspò no tu podarâs plui gjestile. Siet setemanis daspò, il sisteme al gjavarà la scuadre secondarie. Se tu rinovis l'abonament Platinum, Diamond o le licence par une scuadre extra jentri chest periodi tu tornarâs a controlâ le scuadre, ma se no tu lu rinovis la scuadre e restarà cence paron e no tu varâs plui la pussibilitât di gjestîle.

 
Server 071